Atentat cu bombă la Senat

În primii ani de după Unirea din 1918, în plină perioadă reformatoare, are loc primul atentat cu bombă din istoria României. Evenimentul de la finalul anului 1920 a îngrozit opinia publică a timpului, însă astăzi prea puţini sunt cei care mai ştiu câte ceva despre el.

Explozia a avut loc pe 8 decembrie 1920, la ora 14.30, chiar înainte de reînceperea şedinţei de plen din Senat. „Maşina infernalăˮ, cum i s-a spus atunci, era un obuz de provenienţă germană, care fusese modificat adăugându-i-se un ceas, şi a fost plasată cu o seară înainte sub scaunul prezidenţial, lângă fotoliul regal şi cel al principelui moştenitor.

În urma exploziei puternice, care a cutremurat zidurile şi au făcut ţăndări toate geamurile Senatului, au murit trei înalţi demnitari, alţi doi fiind grav răniţi. Atunci şi-au găsit sfârşitul epicopul greco-catolic Demetru Radu, ministrul Justiţiei, Dimitrie Greceanu – care a murit de septicemie câteva zile mai târziu – şi Spirea Gheorghiu, care a decedat, de asemenea, în zilele care au urmat, din cauza complicaţiilor survenite în urma exploziei. De asemenea, președintele Senatului, generalul Constantin Coandă, a fost grăv rănit şi zeci de senatori au leșinat.

Ţinta ar fi fost senatorul Octavian Goga, care ar fi trebuit să ia cuvântul în deschiderea şedinţei din 8 decembrie, însă acesta fusese reţinut pe hol de cineva care  a insistat să-i vorbească.

Totodată, atentatul trebuia să producă haos și să ducă la o ridicare a maselor, la răsturnarea monarhiei și la instalarea unui regim bolșevic.

Autorul principal al atentatului a fost Max Goldstein, un extremist comunist și anarhist român de origine evreiască, care a comis mai multe acte de terorism în numele ideologiei stângii radicale. Goldstein era născut la Bârlad şi avea doar 22 de ani în 1920. I se spunea „Ciungul” sau „omul cu cârlig” pentru că mâna dreaptă îi fusese amputată în urma unei explozii, pe când se afla în Rusia la o școala de terorism.

Atentatul a dus la condamnarea comuniștilor în Procesul din Dealul Spirii și la interzicerea Partidului Comunist.

După atentatul de la Senat, Goldstein a fugit din ţară, fiind vânat aproape un an de autorităţile române. A fost arestat în octombrie 1921, pe când încerca să intre în ţară, judecat în cadrul procesului cunoscut sub numele de „Procesul din Dealul Spiriiˮ şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru fapta sa. A murit de pneumonie în 1924 în închisoarea de la Doftana şi se pare că nu a regretat niciodată atentatul săvârșit.

autor: Monica Cosac