Situat chiar peste drum de Parcul Cișmigiu, fostul Palat al Ministerului Lucrărilor Publice domină bulevardul Elisabeta. Clădirea impunătoare, începută în anul 1906, este opera arhitectului Petre Antonescu, de numele căruia se leagă o serie întreagă de construcții reprezentative, nu numai pentru Capitală: Arcul de Triumf, Banca Marmorosch (azi Banca de Investiții), Societatea Politehnica din București, […]
„Fericire perfectă nu există pe acest pământ; aceasta s-a zis de mult timp şi de oameni foarte învăţaţi; avem însă ceva care seamănă cu dânsa: avem iluziunea, credinţa şi speranţa. Aceste daruri divine compun aci, pentru noi, ceea ce numim fericire.” Sunt cuvintele lui Nicolae Filimon, autorul pe care îl cunoaştem în special pentru romanul […]
„Sunt sportivi care au mai multă priză la public decât alţii şi eu am făcut parte din această categorie. Dar oamenii sunt uitaţi. Vremea nu iartă…” Sunt cuvintele Venerei Vasilescu, una dintre cele mai valoroase şi mai iubite cicliste pe care le-a avut România. Extrem de apreciată la vremea ei, dar aproape uitată astăzi.
Vasile Conta s-a născut în 1845, într-un sat din Neamţ, ca descendent al unei familii de preoți. Copilăria petrecută în Basarabia îşi va pune amprenta pentru totdeauna asupra sensibilităţii sale şi a operei lui literare. A făcut studii de Drept la Iaşi şi studii comerciale în Belgia, la Institutul de Comerț din Anvers, apoi devine […]
De numele lui se leagă modernizarea armamentului de război. Ştefan Burileanu a fost cel care a înţeles în Primul Război Mondial că e nevoie de tehnici noi pentru a face faţă artileriei grele şi atacurilor aviatice.
În Cimitirul Bellu sunt îngropați importanți oameni de stat, artiști și scriitori celebri și multe dintre monumentele sale funerare sunt considerate opere de artă. De un astfel de loc sunt legate, însă, și lucruri mai puțin cunoscute, câteva dintre poveștile neștiute ale Bucureștilor de altă dată fiind scrie aici.
Pasiunea pentru restaurante și pentru accesul la lume și tradiție pe care ți-l oferă cea mai firească stare din lume – pofta de mâncare – m-a făcut să am de câțiva ani o atenție deosebită față de cum gândesc patronii de restaurante din București. Ce îi face să aducă un anumit meniu în fața consumatorului? […]
Din cei 100 de ani de când Bucureștiul a cunoscut ziua Marii Uniri, 16 ani sunt ai mei petrecuți în Capitală. 16 ani de când am „descălecat” din trenul accelerat Iași-București, la început de octombrie, ca sa vin studentă la Facultatea de Drept a Universității din București. Văzusem clădirea Facultății cu vreo 2 ani în […]
Numele poate că nu vă spune prea multe, dar este eroul român care a căzut pentru ţară în primele săptămâni ale Marelui Război. Avea doar 23 de ani. Era deja licenţiat în Litere la Bucureşti, doctor în Drept şi avocat. Era urmaşul unei mari familii de boieri din Oltenia.
Calea Victoriei a fost pentru vechiul București principala arteră a Capitalei, un loc în care personalitățile vremii își construiau case în pas cu moda vremii, era totodată zona cea mai rafinată și plină de bun gust. O plimbare pe Calea Victoriei era practic un eveniment.
Bucureștiul vechi oferă multe surprize celor care vor să-i descopere istoria fascinantă. Din păcate, multe clădiri nu sunt suficient de bine valorificate și rămân de multe ori pentru publicul larg, o mare enigmă. Așa este și cazul clădirii aflate pe strada Cuțitul de Argint nr 5, într-o oază de verdeață și de liniște, parcă contrastând […]
Povestea acestei case a început în anul 1890, când arhitectul Ion Mincu a cumpărat de la G. Burelly, proprietatea din strada Mercur, azi strada pictor Arthur Verona. Vechea clădire a fost renovată de către noul proprietar care a îmbogățit exteriorul cu elemente decorative inspirate din arhitectura veche românească. În anul 1964, în clădire încă mai […]
Așezată pe Calea Victoriei, la numărul 110, acest frumos și discret monument istoric se află în apropierea fostului Palat Regal, astăzi Muzeul de Artă al României. Actuala biserică, clădită în anul 1827 de către marele clucer Nicolae Trăsnea și soția, Maria, are o istorie mult mai veche.
“Primăvara anului 1915, 3 mai. Grășenii se întorceau de la discursul juristului Nicolae Titulescu.Trăsurile pline de boieri, nobili și de diplomați se îndreptau spre moșiile lor pentru a discuta noutățile aflate. Din casele acestora se auzeau păreri pozitive și negative; probabil despre țările afectate de război.”
