Pe strada Sfântul Elefterie, care leagă două obiective importante, Academia Militară de Opera Română, descoperim două lăcașuri de cult deosebite prin stilul arhitectural. Majoritatea bucureștenilor cunosc mult mai bine impunătoarea catedrală Sfântul Elefterie Nou, construită în secolul trecut, însă, ceva mai departe, pe aceeași stradă se află o micuță biserică, cu hramul Sfântul Elefterie (vechi) […]
Un român pasionat de subiectul educaţiei a ajuns să fondeze şcoala românească de geografie. Numele său este Simion Mehedinţi şi paradoxal nu şi-a început cariera ca geograf. Simion Mehedinţi a început cu studii de matematică, a continuat cu o teză de doctorat asupra educaţiei şi a ajuns la terminarea universităţii… profesor de istorie.
Chiar dacă nu este mare, Parcul Floreasca este considerat unul dintre parcurile frumoase ale Capitalei. Puțini știu, însă, că acest spațiu verde din zona de lux a orașului a fost amenajat pe locul în care, cu câteva decenii în urmă, era o groapă de porci și o mizerie de nedescris. La începutul anilor ’50, „Groapa […]
În 1922, un inginer român a inventat o pilă electrică unică în lume, capabilă să genereze energie… la nesfârşit. O baterie care practic nu se termina niciodată. Savantul se numeşte Nicolae Vasilescu-Karpen.
Frumoasa clădire de pe Calea Victoriei nr. 196, adăpostind astăzi Institutul de Istoria Artei “George Oprescu” este o clădire cu subsol parțial, parter și etaj. Ies în evidență frumoasele coloane de piatră ale logiilor, sculptate cu elemente florale de tip brâncovenesc. Acoperișul este din șarpantă de lemn și învelitoarea din olane.
Așezată între două importante artere ale Capitalei – Calea Șerban Vodă și Bulevardul Dimitrie Cantemir – mărețul lăcaș de cult nu și-a pierdut din frumusețe, chiar dacă au trecut numeroși ani de la fondarea sa. În forma ei actuală biserica este una dintre cele mai mari construcții religioase din țară, având și o formă mai […]
La mijlocul secolului al 19-lea, un elev sărac de la Liceul „Sfântul Sava” din Capitală abia reuşea să-şi ducă traiul. Chiar dacă era un elev strălucit, lipsa banilor a făcut să nu poată merge imediat la facultate, ci a trebuit să dea meditații ca să poată plăti studiile viitoare.
Lili își netezi rochița de lână, privindu-se atent în oglinda lungă a șifonierului de mahon din camera bunicii. Își aranjă buclele castanii și funda din păr. Își dădu la o parte bretonul, mai întâi în stânga, apoi în dreapta, neputând să se hotărască. Are emoții, deși nu știe prea bine de ce anume.
Costin Neniţescu s-a născut la Bucureşti, în 1902, într-o familie de oameni cultivaţi şi influenţi. Tatăl său, Dimitrie Neniţescu, a fost directorul Băncii Naţionale şi ministrul Industriei şi Comerţului. Costin Neniţescu a făcut liceul în Bucureşti, la „Gheorghe Lazăr”, iar studiile universitare le-a făcut în Elveţia, la Institutul Federal de Tehnologie.
Născut în 1865, într-o familie modestă, fiu al unui funcţionar de poştă din Bucureşti, Dragomir Hurmuzescu a intrat pentru totdeauna în istoria comunicaţiilor ca inventatorul primei staţii de radiodifuziune de la noi, într-o vreme în care informaţiile circulau cel mai repede cu poştalionul şi nu existau nici trenuri.
Născut în România, la Sighetul Marmației, într-o familie de evrei, Elie Wiesel (30 septembrie 1928 – 2 iulie 2016) a fost scriitor și jurnalist american, supraviețuitor al Holocaustului, distins cu Premiul Nobel pentru Pace, remarcabil eseist și filosof umanist, profesor, activist pentru drepturile omului. În 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace, moment […]
Veacul dintre 1859 si 1944 a fost cel mai înfloritor pentru București. Devenit capitala întregii Românii ca urmare a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, orașul avea sa treacă printr-o adevărată explozie economică, demografică și culturală.
