Casa Bosianu

Bucureștiul vechi oferă multe surprize celor care vor să-i descopere istoria fascinantă. Din păcate, multe clădiri nu sunt suficient de bine valorificate și rămân de multe ori pentru publicul larg, o mare enigmă. Așa este și cazul clădirii aflate pe strada Cuțitul de Argint nr 5, într-o oază de verdeață și de liniște, parcă contrastând cu tumultul marelui oraș.

Acest frumos monument, numit uneori și castel, este un exemplu de arhitectură neo-gotică, stil care la mijlocul secolului al XIX făcea furori într-un oraș aflat în plină modernizare. Această mică bijuterie de arhitectură a fost construită între anii 1853-1859 de către arhitectul Luigi Lipizer pentru omul politic Constantin Bosianu.

Constantin Bosianu făcea parte dintr-o familie boierească ilustră, tatăl său deținând titlul de paharnic. A urmat cursuri juridice la Paris și Anvers, și se implică în lupta pentru recunoașterea Unirii Principatelor din anul 1859. A ocupat importante funcții ca judecător la Înalta Curte de Justiție și premier al României pentru câteva luni, în anul 1865. Cariera lui Constantin Bosianu a continuat și după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, devenind parlamentar, președinte al Senatului, membru de onoare al Academiei Române. A decedat în anul 1882.
În acest loc s-au ținut ședințe pentru pregătirea evenimentelor din anul 1859, iar în ajunul alegerilor din 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza a fost găzduit în această casă grație și încrederii de care se bucura proprietarul, un unionist convins.

Cu trecerea timpului aici a fost sediul institutului de meteorologie. Începând cu anul 1908 casa intră în patrimoniul Observatorului meteorologic și Astronomic afiliat Academiei Române. Afectată de cutremurele din anii 1940 și 1977, clădirea a fost restaurată la începutul anilor 90 ai secolului trecut.

Forma casei este cea originară. A fost construită pe un plan destul de neregulat cu demisol și etaj și un turn ce depășește cu două niveluri înălțimea acoperișului cu o scară în spirală. Exteriorul prezintă frumoase decorațiuni în stil neogotic.

Clădirea este în întregime din ziduri de cărămidă. Fațadele și interiorul sunt tencuite, șarpanta acoperișului este din lemn, iar acoperișul este din tablă.
Parcul din jurul clădirii îi conferă un cadru armonios și plăcut pentru eventualii vizitatori. Includerea într-un circuit turistic al zonei Filaret, în care să fie inclusă și această clădire emblematică, ar fi un câștig pentru Capitala României.

autor: Alin Saidac

foto: Institutul Național al Patrimoniului