Casa de târgoveți din Calea Șerban Vodă 33

Scăpată ca prin minune de furia “sistematizării” centrului Capitalei, casa de târgoveți situată pe Calea Șerban Vodă nr. 33 este așezată între două biserici foarte cunoscute bucureștenilor  Biserica Sfântul Spiridon cel Nou și Biserica Slobozia.

Mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul București a început să se modernizeze rapid. Acest curent a afectat și modul de locuire al oamenilor obișnuiți, care încep să construiască case în stil occidental, renunțând la casele tradiționale, cu pridvor, apropiate mai mult de lumea rurală, care dădeau orașului, conform descrierilor călătorilor străini, un aspect patriarhal-oriental.

 Astăzi, se mai păstrează foarte puține case care să mai aducă aminte trecătorului obișnuit de perioada de dinainte de anul 1848, de aici și importanța păstrării lor cu orice preț.

 De menționat faptul că această casă a fost amintită de către două personalități științifice: istoricul Nicolae Iorga și arhitectul Grigore Ionescu care au “popularizat-o” în lucrările lor, “Istoria Bucureștilor” (1939), respectiv “București – orașul și monumentele sale” (1956).

 Clădirea a fost construită inițial într-o concepție unitară undeva la începutul secolului al XIX-lea , însă fațada de la stradă a fost remodelată la sfârșitul aceluiași secol, în stilul clasic al vremii, fiind un exemplu de evoluție în timp a construcției.

 Casa se compune din parter și pivniță plafonată. La parter, urcând câteva trepte, se ajunge pe prispă. În interior se află un hol cu patru camere. Iese în evidență tavanul de lemn cu mici decorațiuni geometrice. Spre curte, prispa se continuă cu un foișor sub care se află intrarea în pivniță. Prispa și foișorul sunt mărginite de un parapet din care se înalță coloane subțiri care susțin terminate în frumoase acolade care susțin acoperișul.

 După anul 1950, clădirea s-a aflat într-o stare de degradare care s-a accentuat odată cu trecerea timpului. A fost restaurată, din fericire, la sfârșitul anilor ‘90. Ar fi interesant ca această clădire să fie inclusă într-un circuit turistic, fiind un martor “tăcut” al transformărilor prin care a trecut capitala noastră.

autor: Alin Saidac, cercetător

sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului