Lazăr Edeleanu

La mijlocul secolului al 19-lea, un elev sărac de la Liceul „Sfântul Sava” din Capitală abia reuşea să-şi ducă traiul. Chiar dacă era un elev strălucit, lipsa banilor a făcut să nu poată merge imediat la facultate, ci a trebuit să dea meditații ca să poată plăti studiile viitoare.

Fiu al unei familii modeste, elevul Lazăr Edeleanu avea să ajungă unul dintre cei mai mari chimişti ai României, cel care a descoperit metode moderne de rafinare a petrolului, recunoscute pe plan mondial.

A ajuns să studieze chimia la Berlin, unde şi-a obţinut şi doctoratul. După studiile din Germania a ajuns în Marea Britanie, la Londra, unde a fost o vreme şef de lucrări la Royal Artillery College. S-a întors însă în ţară şi a predat chimie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti. În paralel cu activitatea academică, Lazăr Edeleanu a început să studieze industria petrolieră şi să profeseze în acest domeniu: a fost director al laboratorului de chimie din Serviciul Minelor şi director al Rafinăriei Vega. A fost şi director al Laboratorului de Chimie al Muzeului Geologic din Bucureşti.

Lazăr Edeleanu este autorul unei cercetări esenţiale în descrierea petrolului românesc: o monografie semnată alături de Ion Tănăsescu, „Studiul petrolului român – proprietăţi fizice şi tehnice”. Din acel moment, descoperirile sale în domeniul rafinării petrolului aveau să ajungă cunoscute şi folosite în toată lumea. De numele său se leagă o metodă nouă de rafinare selectivă a diverselor hidrocarburi din petrol, „procedeul Edeleanu”. O metodă prin care se obţineau combustibili şi uleiuri de calitate, folosită mai întâi experimental la noi, apoi utilizată industrial în Franţa şi la nivel mondial. În anii ‘60, erau 80 de instalaţii realizate prin metoda Edeleanu în întreaga lume.

Lazăr Edeleanu a obţinut peste 200 de brevete de invenţie mondiale, iar o firmă germană de carburanţi din Frankfurt îi poartă astăzi numele: „Edeleanu Gesellschaft”.

Autor: Ana Iorga