Olga Greceanu - bucuresti centenar

Olga Greceanu – doamna cu mătănii

Scriitoare şi pictoriţă, Olga Greceanu (n. 1890 – d. 1978) a fost o personalitate complexă a culturii şi artei româneşti, apreciată în Europa şi America.

A trăit din plin în două epoci diferite: cea a regilor şi cea a comuniştilor.

În prima parte a vieții, Olga a dus o existență privilegiată, departe de discriminările de care se loveau alte artiste în acele vremuri. S-a născut într-o familie nobiliară bucureşteană cu origini poloneze (Skrszewski), iar în tinereţe a făcut lungi călătorii de studii în Germania, Elveţia şi Belgia, pentru specializare în Fizico-Chimice. Cel mai mult a atras-o pictura, aşa că a studiat artele frumoase în Belgia.

După ce se întoarce în ţară, organizează împreună cu prietena ei, pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck, prima „Expoziţie naţională a femeilor pictore” (1914), iar în anii următori călătoreşte în toată Europa pentru a se perfecţiona în pictură.

Celebră, frumoasă şi talentată, artista avea Bucureştiul interbelic aşternut admirativ la picioarele ei, a fost doamnă de companie a Reginei Maria și era prietenă cu cei mai cunoscuți pictori ai epocii, printre ei numărându-se Luchian şi Tonitza. Nu s-a mulţumit, însă, doar să strălucească pe scena interbelică bucureşteană. În 1939, expune la New York. Deşi a prezentat doar patru lucrări atunci, Eleanor Roosevelt, soţia preşedintelui Statelor Unite, vrea s-o cunoască şi o invită la Casa Albă.

După ce vizitează Ierusalimul, se dedică picturii de fresce, icoane şi restaurării de biserici. Discretă şi aristocrată, Olga Greceanu a fost prima şi singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară. Aşa că, duminica, după ce se încheia slujba, pictoriţa le vorbea enoriaşilor, la Sf. Elefterie, la Stavropoleos, Mântuleasa, Radu Vodă, Sf. Gheorghe și la alte zeci de biserici din Capitală.

Odată cu venirea la conducere a comuniștilor, începe persecuția pictoriţei. Originile nobiliare „nesănătoase” , căsătoria cu un boier şi legăturile cu ortodoxismul nu i-au fost iertate: comuniștii i-au confiscat moșiile și averea și au pedepsit-o cum nu se poate mai aspru pentru un artist: i-au distrus lucrările sau i le-au acoperit cu var.

Însă, Olga Greceanu a continuat să picteze şi chiar a organizat o expoziţie în propria ei locuinţă. A murit la 88 de ani, acasă, în faţa şevaletului, cu pensula în mână.

Picturi ale Olgăi Greceanu se găsesc în colecţii particulare, iar frescele sale au împodobit clădiri importante ale Bucureştilor de odinioară: gara Mogoşoaia, clădirea Judecătoriei de Galben din Piaţa Amzei („Răstignirea”) şi cea a primăriei sectorului 1 din Banu Manta, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” şi altele. Printre bisericile restaurate de ea se numără: Bălteni (1945 şi 1971), Pitar Moş, Darvari (1967), Precupeţii Noi, Sf. Vasile (1968), Izvorul Tămăduirii (1969). Tot ea a realizat mozaicul de la biserica mănăstirii Antim.

În urma ei au rămas şi câteva cărţi, „Femei pictore necunoscute” fiind una dintre ele.

autor: Monica Cosac

sursa foto: crestinortodox.ro

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.