Primarul care l-a întâmpinat pe Carol I, primul rege al României

Diplomat și om politic român, Dumitru (Dimitrie) C. Brătianu (1818 – 1892) a fost fiul stolnicului Constantin Brătianu și fratele liberalului Ion C. Brătianu.

A studiat la Paris, unde își susține examenul de bacalaureat  și urmează, timp de un an, cursurile Facultății de Medicină. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept unde își obține licența în 1841.

Ca și fratele său, Dimitrie C. Brătianu a fost o prezenţă marcantă în procesul de făurire a României moderne. El se află printre membrii fondatori ai „Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român” (1839), participant la acțiunile „Societăţii studenţilor români de la Paris” (1845) şi co-fondator al „Societăţii în vederea înfiinţării de şcoli în Principate”. Participă activ la Revoluţia de la 1848 și luptă pentru Unirea de la 1859 şi pentru Independenţa de la 1877.  

În cadrul Revoluției de la 1848, prima sa „misiune“ a fost de ordin diplomatic: încercarea de a obţine bunăvoinţa autorităţilor de la Viena şi Pesta faţă de Guvernul Provizoriu de la Bucureşti. Apoi, urmează o perioadă de aproape zece ani de „exil“. La revenirea în ţară, în ianuarie 1859, este ales deputat de Pitești și secretar al Adunării Elective care îl proclamă pe colonelul Alexandru Ioan Cuza ca domnitor și în Țara Românească.

Tot atunci, A.I.Cuza îi încredinţează postul de ministru de Externe (ianuarie-martie 1859), apoi, pentru scurt timp, pe cel de ministru de Interne (mai-iulie 1860).

Ulterior, devine primul primar general ales al Capitalei (1866 – 1867), Ministru al Cultelor și Intrucțiunii (martie – august 1867), ad-interim la Agricultură, Comerț și Lucrări publice (martie – august 1867), Președinte al Consiliului de miniștri (aprilie – iunie 1881) și Ministru al Afacerilor Străine (aprilie – iunie 1881).

Edil pentru un an

Deşi mandatul său la Primăria Capitalei a fost de numai un an (martie 1866 – martie 1867), Dimitrie C. Brătianu a fost martorul unui eveniment major în istoria ţării noastre: venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României. Fratele său, Ion C. Brătianu, a fost politicianul român trimis în Germania să negocieze cu Carol și familia acestuia, obținând acordul ca prințul Carol să vină pe tronul României.

După ce a călătorit cu trenul pe ruta Düsseldorf – Bonn – Freiburg – Zürich – Viena – Budapesta, parțial incognito (deghizat și sub numele de Karl Hettingen), din pricina conflictului care exista între țara sa și Imperiul Austriac, iar apoi cu trăsura, Carol a ajuns la București. Vestea sosirii sale fusese transmisă de Ion. C Brătianu prin telegraf, astfel că a fost întâmpinat de o mulțime de oameni, dornici să cunoască noul conducător.

În calitate de edil al Capitalei, Dimitrie C. Brătianu l-a primit pe Carol I în apropierea pădurii Băneasa, unde a ţinut un discurs în faţa a peste 30.000 de oameni și i-a înmânat principelui cheia orașului.

autor: Monica Cosac