Vintila Bratianu - bucuresti centenar

Primarul care sosea primul la slujbă și pleca ultimul

Fiu al marelui om politic Ion C. Brătianu, Vintilă Brătianu (1867-1930) este unul dintre promotorii modernizării economiei româneşti şi industrializării ţării de la începutul secolului 20.

Vintilă era al cincilea copil al lui Ion și Piei Brătianu (născută Pleșoianu), după Florica, Sabina, Ionel și Dinu. Marea lui dorință a fost să devină arhitect, însă după absolvirea Liceului Sfântu Sava din București și efectuarea stagiului militar, alege să facă studii de inginerie la Paris, la fel ca și ceilalți doi frați mai mari, împlinind astfel dorința tatălui său. Revenit în ţară, a lucrat pe diferite şantiere, inclusiv la construcţia podului de la Cernavodă, sub conducerea inginerului Anghel Saligny. Ulterior, a îndeplinit diferite funcţii publice, între care cea de director al Regiei Monopolurilor Statului (1897-1899), secretar general al Ministerului de Finanţe (1901-1902) și primar general al Capitalei (1907-1910). A fost ales deputat de mai multe ori și a condus publicaţiile „Ľ Indépendance Roumaine” şi „Voinţa naţională”, organe centrale de presă ale Partidului Naţional Liberal.

Este ministru de război (1916-1917) și ministrul materialelor de război (1917-1918), iar între 1922-1926 și 1927 ocupă funcția de ministru de Finanțe. În ultimii săi ani de viață este preşedintele Partidului Naţional Liberal (1927-1930), succedând fratelui său, Ionel C. Brătianu, la conducerea acestuia.

Din poziţia de primar general al Capitalei, Vintilă Brătianu a rezolvat unele dintre cele mai stringente probleme ale Bucureştilor și și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus, de asemenea, respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând cu sine.

„Vintilă Brătianu sosea primul la slujbă, uneori chiar înaintea femeilor de serviciu, pentru a vedea dacă nu cumva întârzie vreuna sau nu-şi face treaba bine. Pleca seara târziu şi avea grijă să fie stinse becurile şi închise ferestrele. Evident, „şeful“ având un asemenea program, subordonaţii trebuia să se supună aceloraşi rigori”, scrie istoricul Ioan Scurtu.

În mandatul lui Vintilă Brătianu au fost adoptate o serie de importante reglementări comunale, cum ar fi: regulamentul pentru construcții, regulamentul pentru instalațiile interioare de apă, canal, electricitate, regulamentul pentru vânzarea și fabricarea pâinii și franzelei sau regulamentul serviciului ridicării gunoaielor.

În 1908, încheie un contract cu Serviciul Geografic al Armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia, în 1911 este finalizat primul plan de sistematizare a Bucureștilor, care prevedea, printre altele: crearea de piețe și de parcuri și regularizarea râului Colentina. Planul trasa și marile artere de circulație ale Capitalei, care sunt folosite și în prezent.

Pe timpul lui Vintilă Brătianu a început pavarea cu piatră cubică a arterelor de intrare în oraș și a bulevardelor circulare, precum și construirea de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe. De asemenea, au fost plantați peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești. În mandatul său, au fost construite 4 școli primare și 6 dispensare noi, iar cele 3 dispensare existente au fost modernizate.

În 1909, este dat în folosință primul ansamblu de locuințe sociale, ridicat pe strada Lânăriei, lângă Parcul Carol. Tot în această perioadă au început să fie construite primele cartiere de lux, în noile zone rezidențiale, special destinate: Șoseaua Kisseleff, șoseaua Bonaparte (Dorobanți) sau șoseaua Jianu (Aviatorilor).

Proiectul cel mai important al mandatului lui Vintilă Brătianu s-a numit „Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid”, vilele de aici fiind realizate de arhitecți cunoscuți.

Din 1911, Vintilă Brătianu avea să locuiască în casa din strada Aurel Vlaicu nr. 19, din zona Parcului Ioanid, casă construită în stil neo-românesc. În biblioteca acestei case, la 4 august 1916, s-a semnat în secret Convenţia dintre România şi cele patru mari puteri reprezentate de Rusia, prin care s-a stabilit data intrării României în Primul Război Mondial.

Vintilă Brătianu a murit pe 21 decembrie 1930, la vârsta de 63 de ani, și a fost înmormântat pe 29 decembrie, în cavoul familiei de la Florica (Ștefănești, Argeș), alături de tată şi de frate.

autor: Monica Cosac

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *