Şi străzile mor…

Actele de deces ale străzilor acoperite azi de Palatul Parlamentului, Piaţa Constituţiei, Parcul Izvor au fost semnate de Nicolae Ceauşescu, în calitate de preşedinte al Republicii Socialiste România, de fiecare dată când emitea decrete privind exproprieri şi demolări în zona Dealului Spirii. Ca arhitect improvizat, cu apetit urbanistic sporit după cutremurul din 1977, a contribuit decisiv nu numai la Casa Poporului (Casa Republicii) dar şi la întregul proiect de sistematizare pentru capitală şi oraşele reşedinţă de judeţ. Singura deosebire formală între toate clădirile ridicate în a doua jumătate a epocii Ceauşescu şi Casa Poporului este aceea că faraonica realizare n-a apărut în baza unei autorizaţii de construire, fiind deci, după normele de atunci şi de azi, ilegală.

Până la 25 iunie 1984, data inaugurării oficiale a lucrărilor la Casa Poporului, s-au desfiinţat 2400 metri din reţeaua stradală a cartierului fiind afectate total sau parţial următoarele: Cazărmii, Schitul Maicilor, Militari, Banu Mihalcea, locotenent Iuliu Roşca, general Toma Ghenea, Fenix, Bagdad, Seneca, Vităneşti, intrarea Uranus, Miracolelor, intrarea 13 Septembrie, dr. N. Clinciu, Proserpina, Inundaţiei, Puţul cu apă rece, Ceres, arhitect Al. Orăscu.

După încă un an s-au desfiinţat alţi 6650 metri din străzile: Constantin Bosianu, Orăşeni, Tismana, Rahovei, Antim, Zebrului, Libertăţii, Constantin Moroiu, Palas, Schitul Maicilor, Justiţiei, intrarea Antim, Logofăt Nestor, Cazărmii, Bateriilor, Apolodor, intrarea Evoluţiei, intrarea Bateriilor, locotenent Iuliu Roşca, general Toma Ghenea, Sfinţii Apostoli, Mihai Vodă, intrarea Arhivelor, Izvor, Uranus, Alexandru Odobescu, arhitect Al. Orăscu, Puţul cu apă rece, Fonteriei, Jupiter, Ceres, Pelerinilor, intrarea maior Ene, 13 Septembrie. În total se desfiinţaseră peste 9 km din străzile cartierului din care 2,3 km aparţineau celor 17 străzi desfiinţate în întregime şi aproape 3 km aparţineau celor mai lungi artere de circulaţie: Izvor (700 m), Uranus (405m), Bateriilor (455m), Cazărmii (677m), Puţu cu apă rece (625m). Odată cu clădirile, în majoritate locuinţe, dispăruseră, în cursul anului 1984, şi trei biserici: Albă-Postăvari din Bateriilor nr.41, Spirea Veche din Uranus nr.27 şi Izvor din Puţu cu apă rece nr.72, toate centre ale unor vechi mahalale.

1. Biserica Albă-Postăvari cu hramul Sf. Nicolae, din secolul XVII, refăcută în 1738 şi 1857, se afla în actuala Piaţă a Constituţiei la intersecţia fostelor străzi Bateriilor şi Cazărmii. Mahalaua cu acest nume se învecina la nord cu mahalaua Mihai Vodă şi la vest cu mahalaua Dealul Spirii. În 1979 se pune problema eliberării locului pe care se va construi artera „Victoria socialismului” pentru aceasta fiind necesară demolarea a 10 imobile aparţinând diferitelor culte între care 4 ale BOR (bisericile Sf. Ilie Rahova şi Albă-Postăvari, un garaj şi locuinţe). Consiliul eparhial în şedinţa din 19-23 iulie 1979 lua act de acordul organelor parohiale privind exproprierea imobilului din str.Constantin Moroiu nr.26 şi a imobilului parohial din str.Bateriilor nr.41 cerînd precizări Departamentului Cultelor în privinţa Bisericii Sf. Nicolae Albă-Postăvari, situată la aceeaşi adresă. Departamentul Cultelor cu adresa din 29.09.1979 anunţa că urmează a fi dezafectată şi biserica. Organele parohiale în sedinta din 14.10.1979 îşi dădeau acordul ca biserica să fie mutată în apropiere, având în vedere trecutul ei istoric şi faptul că nu există alt imobil pentru oficierea serviciului divin. Se adresează şi rugamintea de a nu se demola Schitul Maicilor, monument de arhitectură. În primăvara 1984 biserica se va demola totuşi deşi vecina ei biserica Schitul Maicilor a beneficiat de translatare, în iunie 1982.

Biserica Albă-Postăvari, str.Bateriilor nr.41

Biserica Albă-Postăvari, str.Bateriilor nr.41-casa parohială

Imobil din str. Constantin Moroiu nr.26, proprietatea Bisericii Albe-Postăvari

Biserica Albă-Postăvari la poalele Dealului Spirii – plan Ambrosiu, 1911 (Biblioteca Academiei Române)

2. Biserica Spirea Veche, din 1750, reconstruită în 1921 folosindu-se betonul armat, se afla în apropierea colţului de sud-vest al actualului Palat al Parlamentului la intersecţia fostelor străzi Uranus şi Cazărmii. De la ea provine numele dealului şi al mahalalei cu variantele Spirea, Dealul Spirii, Spirea Veche. Strada pe care se afla a purtat pe rând numele „uliţa Dealului Spirii”, „13 Septembrie” şi „Uranus”. Cea mai veche stradă cu numele „Uranus” începea la intersecţia cu Podul Caliţei (numită şi strada Craiovei iar apoi Calea Rahovei) şi se termina la intersecţia cu strada Cazărmii, locul unde se găsea şi biserica. În august 1924 s-a schimbat numele străzii din „13 Septembrie” în „Uranus”, o foarte lungă arteră de circulaţie care începea de pe cheiul Dâmboviţei (podul Izvor) şi se termina la intersecţia cu Calea Rahovei. În şedinţa din 13.04.1984 Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor a aprobat demolarea bisericii Spirea Veche din str. Uranus nr.27. Demolarea a avut loc câteva zile mai târziu prin dinamitare.

Biserica Spirea Veche, str.Uranus nr.27

Biserica Spirea Veche, str.Uranus nr.27-casa parohială

3. Biserica Izvor cu hramul Izvorul Tămăduirii, din 1794, refăcută în 1838, renovată în 1861, 1909, 1942-1948, se afla în apropierea colţului de nord-vest al actualului Palat al Parlamentului la intersecţia fostelor străzi Izvor şi Puţul cu apă rece. Mahalaua cu acest nume se învecina la est cu mahalaua Mihai Vodă şi la sud cu mahalaua Dealul Spirii. În mai 1984 Arhiepiscopia Bucureştilor îşi dădea acordul pentru demolarea imobilelor aparţinând de parohia Izvor situate la adresele Jupiter nr.10, Ceres nr.6, Izvor nr.91 şi decidea ca problema demolării bisericii Izvor din str. Puţul cu apă rece nr.72 să fie discutată într-o viitoare şedinţă a Consiliului eparhial. În iulie 1984 Primăria trimite Departamentului Cultelor un proiect de decret privind exproprieri si demolări care prevedea demolarea bisericii Izvor cu propunerea de a se aproba construirea unei biserici pe un amplasament stabilit de comun acord între primărie şi Arhiepiscopie. Biserica se va demola o lună mai târziu.

Cele mai vechi clădiri demolate până în mai 1985, în total 203 clădiri de secol XIX, erau:

1847 – Calea 13 Septembrie nr.14 (Cazarma cu unităţile militare nr.1118 şi 1130);

1848 – Artei nr.20, Orăscu nr.3;

1850 – Calea 13 Septembrie nr.94, Mihai Vodă nr.21, Fonteriei nr.17;

1855 – Bibescu Vodă nr.14;

1862 – Mihai Vodă nr.56;

1865 – Cazărmii nr.15;

1866 – Calea 13 Septembrie nr.83;

1870 – Puţu cu apă rece nr.58 colţ cu Proserpina nr.12, Schitul Maicilor nr.1-3, Apolodor nr.14, Apolodor nr.16, Puţu cu apă rece nr.20, Izvor nr.121;

1874 – Sf. Ilie nr.6;

1875 – intr. Vânători nr.3, Bateriilor nr.12, Apolodor nr.27, Calea Rahovei nr.34, Izvor nr.12, Lăzureanu nr.5

1878 – Constantin Moroiu nr.9;

1879 – Calea 13 Septembrie nr.18, Calea 13 Septembrie nr.20;

1880 – Izvor nr.120, Puţu cu apă rece nr.1, Puţu cu apă rece nr.26B-26C, Calea Rahovei nr.9, Calea Rahovei nr.23-25, Calea Rahovei nr.114, Maior Ene nr.8, Mihai Vodă nr.18 colţ cu Sf. Apostoli nr.3A, Mihai Vodă nr.12 colţ cu Izvor nr.7, Mihai Vodă nr.23, Mihai Vodă nr.52, Constantin Moroiu nr.8, Schitul Maicilor nr.6, Antim nr.61, Logofăt Nestor nr.1, Acvila nr.3, Calea 13 Septembrie nr.57, Calea 13 Septembrie nr.74, Calea 13 Septembrie nr.93;

1881-1890: 47 clădiri între care Ansamblul Doina al Armatei (Uranus nr.6A) şi Întreprinderea Luceafărul (Izvor nr.69-75);

1891-1900: 137 clădiri între care Întreprinderea Victoria (Izvor nr.109) şi Întreprinderea Zarea (Puţu cu apă rece nr.53).

Străzi vechi cu denumiri datând din deceniul 1860-1870 şi-au păstrat numele până la desfiinţare: Cazărmii, Uranus, Puţu cu apă rece, Schitul Maicilor, Lăzureanu, Arionoaei; ultimele două îşi trăgeau numele de la Barbu Lăzureanu şi Marghioala Arion, proprietari care îşi parcelaseră terenul deţinut şi vânduseră apoi locuri de casă. Uliţa Izvorului era şi mai veche figurând în planul cadastral din 1852.