4 aprilie 1944 - bucuresti centenar

Ziua cea mai neagră: 4.4.44

Era o zi de marţi, pe la amiază, când alarmele au început să răsune în tot Bucureştiul. O flotă aeriană anglo-americană, care se ridicase din sudul Italiei, se apropia de Capitală. Momentul a fost cum nu se poate mai prost. Cu vreo două ore înainte, avusese loc unul  dintre exercițiile de verificare a măsurilor de apărare pasivă, în care locuitorii Capitalei erau obligați să lase tot ce făceau în momentul respectiv și să se ascundă la cel mai apropiat adăpost antiaerian.

Astfel că, la ora 13:30, când primele bombardiere au ajuns deasupra Bucureștiului, oamenii nu prea au luat în serios sirenele, crezând că au de-a face cu încă un exerciţiu de alarmare. În scurt timp, însă, peste 200 de bombardiere au întunecat cerul. Mulţi bucureşteni n-au mai reuşit să ajungă la adăposturile antiaeriene. Cu străzile pline de oameni, primele bombe au făcut foarte multe victime.

Obiectivul strategic fundamental era „distrugerea în Bucureşti, ca şi în alte oraşe româneşti, a sistemului de transporturi feroviare, a industriei de război, în ultimă instanţă a tot ce ţine de economie, inclusiv populaţia civilă”, potrivit ordinelor de luptă ale foștilor inamici, aflate în arhivele româneşti.  Astfel că cele mai lovite au fost Gara de Nord, Gara Chitila şi Gara Băneasa. În triajul Bucureşti, 1000 de vagoane au fost distruse prin incendiere.

A fost atinsă şi centrala electrică Grozăvești, ceea ce a dus la imobilizarea tramvaielor şi blocarea transportului urban, precum şi la oprirea uzinelor ce funcționau aprovizionându-se cu curent din uzina electrică. Produsele alimentare de bază – precum pâinea, laptele, fructele și legumele – au dispărut imediat din oraş.

Mai mute hoteluri şi clădiri importate au fost puse la pământ sau avut grav de suferit atunci. Printre acestea, s-au numărat hotelurile Splendid, Ambasador, Athenee Palace şi Papadopol. De asemenea, au fost distruse blocurile „Generala”, „Mica”, „Kapriel”, „Băicoianu”, Moara Românească şi Banca de Credit.

Am ieşit cu Lena din hotel şi cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athénée Palace care tot ardea, flăcări ieşeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor. În spatele Ateneului devastat, mai fumega locul expoziţiei Comitetului de Patronaj. În sus pe Calea Victoriei, pe stânga şi pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str.Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme; călcam cu prudenţă şi ocoleam grămezile. Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngrozitoare ravagii. Gara de Nord, Gara Basarab Mărfuri, Calea Griviţei grav lovite. Am văzut un tramvai surprins în mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe, a relatat academicianul Gheorghe Zane, despre dezastrul lăsat în urmă atunci.

Oficial, în bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane și au fost rănite alte 2.126. Morții au fost îngropați într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naționale. Cimitirul care a purtat numele „4 aprilie”, a desființat apoi, în anii comunismului.

Bombardamentul din 4 aprilie 1944 a fost doar începutul. Au urmat alte şi alte atacuri care s-au succedat într-un ritm îngrozitor. Numai în luna aprilie 1944 au avut loc 10 bombardamente în timpul zilei – București (4 aprilie), Ploiești (5 aprilie), București și Ploiești (15 aprilie), Brașov și Turnu-Severin (16 aprilie), București și Turnu-Severin (21 aprilie), București și Ploiești (24 aprilie) – și un bombardament experimental de noapte (15-16 aprilie), la Turnu-Severin. Atacurile au continuat până la ieşirea României din alianţa cu Germania (23 august 1944).

autor: Monica Cosac

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *