Palatul Ghica-Tei, bucuresti centenar

Palatul Ghica – Tei

Ca orice mare metropolă, Bucureștiul are multe monumente care sunt ascunse unui vizitator grăbit. Odată descoperite, iubitorii de frumos rămân cu siguranță fermecați de povestea locurilor și de personalitățile care au dus România în modernitate. Un astfel de monument este Palatul Ghica-Tei, aflat în nord-estul Capitalei, mai precis pe strada Doamna Ghica nr. 5, în sectorul 2, aproape de parcul Plumbuita.


Ansamblul Ghica-Tei cuprinde palatul, biserica, turnul clopotniță și zidul de împrejmuire. Acest ansamblu a fost construit în etape. În anul 1822 a început construirea palatului care a servit ca reședință domnitorului Țării Românești, Grigore Dimitrie Ghica, adăugându – se ulterior biserica și clopotnița împreună cu zidul de cărămidă cu înălțimea de 2 metri.

Palatul a fost construit pe moșia de la Colentina a familiei Ghica pe locul unor case mai vechi devastate în timpul războaielor turco-austriece. În aceste case domnitorul Ioan Caragea a primit pe ambasadorul de Buhara (oraș aflat astăzi în Uzbekistan) și tot aici a locuit Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei în anul 1821 (rivalul lui Tudor Vladimirescu și cel care prin diverse uneltiri a contribuit la moartea revoluționarului român).

Palat a fost ales ca reședința de vară a domnitorului Grigore Dimitrie Ghica, așa că acesta a apelat la un celebru arhitect al epocii pentru elaborarea planurilor – Xavier Villacrosse.
Xavier Villacrosse a studiat la Paris și s-a stabilit ulterior la București, oraș care începuse să se modernizeze. Tot aici își întemeiază o familie, casătorindu-se cu Polixenia, fata dragomanului Serafim. În acea perioadă, mulți locuitori, în special cei cu dare de mână, renunțau la casele cu elemente orientale în favoarea unor clădiri cu un stil nou, de influență occidentală. Villacrosse devine un architect foarte cunoscut al Bucureștiului, beneficiind de comenzi din partea conducătorilor vremii.

Palatul Ghica-Tei este compus din subsol, parter, etaj. A fost conceput în stilul arhitecturii neoclasice. Pe cornișa de deasupra intrării sunt reprezentate două tunuri și două drapele. Ies în evidență cei doi lei sculptați. Deosebit de frumoase sunt cele 6 nimfe înaripate cu cununi de laur, inspirate dintr-o friză aflată în cazarma Pavlovsk din St. Petersburg. Picturile interioare au fost executate de pictorul italian Giacometti.

Cladirea palatului a fost folosită ca orfelinat, școala pentru copii cu nevoi speciale, prefectura județului Ilfov sau restaurant.

În anul 1978 au avut loc ample lucrări de restaurare. Astăzi în palat sunt organizate diverse evenimente sociale și culturale.

Grigore Dimitrie Ghica sau Grigore al IV-lea Ghica a fost un mare demnitar al Țării Românești care a contribuit la deschiderea primelor școli superioare în București (Școala de la Sfântul Sava) și a adus profesori din Ardeal, cum a fost Gheorghe Lazăr.

În anul 1822, devine domn al Țării Românești, fiind primul domn autohton (pământean) după mai bine de 100 de ani de domnii fanariote. A preluat o țară secătuită de războie și revoluții, încercând să o modernizeze prin diverse măsuri. Astfel, a încercat să sechestreze o parte din averile călugărilor greci, să pună ordine în finanțe, să se înconjoare de consilieri și sfetnici capabili.

A pus bazele unei armate naționale și a creat societăți culturale cum ar fi ,,Societatea literară”. În perioada domniei sale influența greceasca scade simțitor în favoarea elementului național. Grigore Dimitrie Ghica a murit în toamna anului 1834.

autor: Alin Saidan

sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului

Palatul Ghica-Tei, bucuresti centenar

Palatul Ghica-Tei, bucuresti centenar

Palatul Ghica-Tei, bucuresti centenar

 

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *