Odilia Rosianu - bucuresti centenar

Amantul meu, Bucureștiul

Odilia Roșianu

Îmi place mirosul lui vara, când totul în jur e încins. Când asfaltul păstrează urmele sandalelor sau ale rochiilor mele decoltate obraznic. Când ies flăcări din el după o ploaie cu tunete și fulgere. Felul în care îmi poartă pașii pe străzile vechi. Cum îmi povestește amintirile lui glorioase și rănite. Curcubeiele lui.

Deseori, ne plimbăm la braț pe bulevarde largi, ticsite și pline de viață. Nimic nu ne poate opri din visare, chiar dacă țignalul claxoanelor vrea să ne aducă aminte că suntem în secolul 21.

Oameni grăbiți în jurul nostru. Nervoși. Care nu mai au timp să se oprească pentru niciun suspin, zâmbet sau sărut.

Oazele de verde sunt tot atâtea adăposturi calde ce ne destăinuie ani trecuți. Cu tinerețea și iubirile lor. Cu frământările care i-au sfâșiat.

Grădina Icoanei, Parcul Ioanid sau Rotonda Scriitorilor din Cișmigiu ne fac să tremurăm împreună. Și să ne îmbrățișăm pe furiș.

Ne simțim siguri iarna, pe Dealul Patriarhiei unde, cu ochii minții, vedem săniuțele ce zburdau pe-acolo, fără opreliști. Poate singura libertate permisă în acei ani gri.

La Șosea. Trăim împreună viețile care au palpitat în spatele ferestrelor înalte, maiestuoase. Sau în caleștile ce sfidau gura lumii. Și ne zâmbim unul altuia, cum fac cei care împărtășesc același secret.

Centrul Vechi. Gălăgie, muzică, oameni tineri. O altă lume, dar, în același timp, aceeași. A Lipscanilor, a precupețelor, a snobilor simpatici și plini de vervă. A halbelor și a miticilor dragi. A poveștilor lui Caragiale. A oboselilor eminesciene. A stridențelor. A înțelegerilor. A comploturilor.

Și undeva, pe aproape, stă doar umbra unor locuri încărcate de dragoste. De copilărie și adolescență. Dispărute sub sentința unor buldozere. Lăsând mult praf în urmă. Și în suflete. Imagini regăsite doar în niște fotografii clandestine, scăpate de sub cenzuri.

Mi-e dor de el. De arome, de mister, de căldură, de ocrotire, de duioșie. Toate ale lui. Ale Bucureștiului. Orașul meu și, poate, numai al meu. Capitală hulită și dorită, în aceeași măsură. Tânără și bătrână. Proaspătă și murdară. Fierbinte și clocotitoare. Înfrigurată și ocrotitoare.

Îl iubesc. Pe furiș sau în gura mare.

În ciuda tuturor.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.