balatonul bucurestiului - bucuresti centenar

Balatonul Bucureștiului

Singurul lac al Bucureștiului care nu se află în salba de lacuri de pe cursul râului Colentina este în Cartierul Titan. I se mai spunea Balta Albă pentru că, pe vremuri, mica comunitate de bulgari care locuia în vecinătatea gârlei, se ocupa cu prelucrarea varului, iar când ploua, suprafața apei era acoperită cu o pojghiță albă.

A fost „gârla de lângă oraș”, foarte populară printre bucureșteni, care veneau la recreere. Bucureștiul nu se extinsese atât de mult, nu existau blocurile și tot cartierul care acum înconjoară lacul. Era mult în afara Capitalei, care se termina la Bariera Vergului, actuala Piața Muncii, pe Șoseaua Mihai Bravu.

Spre deosebire de celelalte lacuri ale Bucureștiului – Floreasca, Tei-Toboc sau Herăstrău – care sunt alimentate de apa râului Colentina, Lacul IOR este alimentat de izvoare proprii foarte puternice. În timpul amenajării lui, muncitorii spuneau că sunt cel puțin 100 de izvoare.

La începutul anilor ’70, Sectorul de Partid al Municipiului București a hotărât amenajarea lacului și a însărcinat organizația PCR a Întreprinderii Optica Română (IOR) să mobilizeze muncitorii pentru a face muncă patriotică și să-l modernizeze. De aici și numele lacului, căruia și în ziua de azi locuitorii zonei tot Lacul IOR îi spun. Devenise prioritate a Primăriei Capitalei ca acest parc să fie un loc de recreere pentru oamenii muncii care începeau să locuiască în noile blocuri construite în noul Cartier Titan.

În doar 4 ani, lacul sălbatic a fost dragat, curățat și a fost captat mai mult de jumătate din volumul de apă, pompat prin conducte direct în râul Dâmbovița. Captarea funcționează de atunci. Dacă s-ar opri pompele, nivelul lacului ar crește în doar câteva săptămâni cu 3-4 metri, atât de puternice sunt izvoarele lui.

 

Nostalgia celor care au prins sălbăticiunea locului

Azi, fosta gârlă este un parc străbătut de alei, cu sute de băncuțe așezate pe malul apei, pavat cu piatră cubică sau asfaltat, cu terase și locuri de joacă pentru copii, cu bărcuțe, hidrobiciclete și chiar un vaporaș de plimbări pe lac. Mai mult, chiar și un mall a fost construit în vecinătatea lui. Nu mai seamănă nimic cu ce era pe vremuri.

Mai auzi prin parc persoane de vârsta a treia care mai povestesc cum era „pe vremuri”: „Nu era așa aglomerat. Era stuf peste tot, era și pește mult. Era știucă multă, crap mult, biban, plătică, chiar și somn. Puteai pescui fără restricții”.

Din păcate, în ziua de azi nu mai este nici știucă, nici crap în Lacul IOR. Prin anii ’70-’80, un secretar de partid a luat o decizie neinspirată: a hotărât popularea lacului cu o specie de pește fitofag, crapul chinezesc. Motivarea lui a fost că această specie de pește mănâncă vegetația abundentă de pe fundul apei și astfel nu mai trebuie curățat atât de des. În scurt timp, crapul chinezesc a pus stăpânire pe lac, eliminând celelalte specii.

autor: Monica Cosac

sursa foto: Facebook.com/Prietenii Parcului IOR

 

balatonul bucurestiului - bucuresti centenar

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.