Biserica Kretzulescu - bucuresti centenar

Biserica Kretzulescu

Așezat pe Calea Victoriei la numărul 47, acest splendid monument istoric se află în apropierea fostului Palat Regal, astăzi Muzeul de Artă al României. Pentru orice vizitator al orașului este aproape imposibil să nu-i remarce linia arhitecturală prin care acest lăcaș de cult iese în evidență.

Ca orice clădire veche, biserica a avut un trecut tumultos, de multe ori fiind în pericol de a fi demolată, însă, din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat.

Biserica a fost construită între anii 1720-1722, fiind terminată, conform pisaniei, la 30 septembrie 1722. Ctitorii au fost marele logofăt Iordache Crețulescu și soția sa, Safta Brâncoveanu, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Safta Brâncoveanu a fost cel de-a șaselea copil al domnitorului. S-a născut în anul 1686 și a decedat în anul 1747. S-a căsătorit la vârsta de 14 ani cu Iordache Cretzulescu, caracterizat de martorii vremii ca fiind un om deosebit, foarte credincios, un om cu spiritul dreptății și al bunei creșteri. Biserica a fost ridicată la opt ani de la moartea violentă a domnitorului Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii, eveniment care  a afectat-o fără îndoială pe domniță.

De-a lungul timpului, lăcașul a fost înzestrat cu prăvălii și case care se aflau în jurul ei. A fost reparat parțial în anul 1815, însă cutremurul din anul 1838 provoacă mari daune. Așa se face că între anii 1859-1860 a fost  refăcut conform gusturilor vremii în stil neoclasic, se reface pictura în ulei de către pictorul Tattarescu și se adaugă o turlă de lemn acoperită cu tablă.

În anii 1935-1936 și 1942-1943 biserica este restaurată de către Comisia Monumentelor Istorice în frunte cu celebrul arhitect restaurator Ștefan Balș. Prin această restaurare s-a dorit ca forma bisericii să fie adusă în starea inițială. Cu această ocazie s-au refăcut turlele, s-a deschis pridvorul și s-au dat jos tencuielile de pe fațade. Pictura în ulei a fost înlăturată, descoperindu-se pictura originară care a fost pusă în valoare la sfârșitul anilor ‘90 ai secolului trecut. Din pictura lui Tattarescu a rămas ca martor doar familia ctitorilor care sunt înfățișați pe peretele dinspre apus.

Biserica caracterizată printr-o proporție deosebit de reușită, are un plan treflat cu două turle. Pridvorul este deschis cu coloane frumos sculptate. Deosebit de frumos este brâul de piatră care înconjoară biserica. În interior se remarcă catapeteasma și colecția de icoane vechi care impresionează pe orice trecător care calcă pragul acestei ctitorii brâncovenești.

Astăzi frumosul lăcaș de cult este în bună stare fiind bine întreținut și pus în valoare de amenajările exterioare.

autor: Alin Saidac

sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului

 

 

 

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.