un galben pe an - bucuresti centenar

Un galben pe an pentru „domesticirea” copiilor

Veacul dintre 1859 si 1944 a fost cel mai înfloritor pentru București. Devenit capitala întregii Românii ca urmare a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, orașul avea sa treacă printr-o adevărată explozie economică, demografică și culturală.

Spre finalul secolului XIX, Capitala avea aproximativ 300.000 de locuitori, iar bucureștenii locuiau în case, majoritatea fără etaj, dar cu curte și grădină. Cei mai mulți creşteau și câteva animale, în curte, pe care le sacrificau ca să aibă ce pune pe masă.

Existau, însă, şi familii mai înstărite, iar acestea își permiteau un trai mai bun. Spre exemplu, fiecare familie „bună” din București, și în special cele care făceau parte din familii „de viță nobilă”, avea propriul medic curant, iar pentru asta plăteau un abonament anual de un galben.

La fel de căutați ca medicii curanți erau și preoții. Tot pentru un galben pe an, aceștia ofereau servicii spirituale. Practic, aceștia trebuiau să vină în fiecare sâmbătă la casele oamenilor şi să facă slujba „pentru copii“, slujbă pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa o numea „sparaclisul“ în volumele „Bucureștii de altădată”.

Slujba avea loc sâmbătă dimineaţă, iar părinţii micuţilor nu aveau voie să participe niciodată. Copiii trebuiau să se aşeze în genunchi şi să asculte cuvintele rostite de preot în timpul slujbei, cuvinte care aveau scopul să îi „domesticească“ pe cei mici.

Unde nu mergea cu vorba bună sau de rușinea preotului, se aplicau și metode mai puțin ortodoxe, și anume înscenările pline de spaimă. Unul dintre servitorii familiei îmbrăca un cearceaf alb şi intra în odaia în care se aflau copiii bătând într-o tigaie purtată pe sub acest cearceaf, agitând un băţ aprins şi spunând vorbe ameninţătoare cu glasul răstit. Se pare că această scenă se petrecea ori de câte ori copiii făceau nebunii.

autor: Monica Cosac

sursa: Biblioteca Academiei Române

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.