Capșa, locul unde „se mănâncă scriitorii”

Înfiinţată la mijlocul secolului al XIX-lea de patru frați – Vasile, Anton, Constantin şi Grigore – nepoţii unui cojocar macedo-român, cofetăria Casa Capşa a devenit celebră în toată Europa și a ţesut în jurul ei istorii boeme.

Aici, în celebrul local de pe Calea Victoriei, îşi făceau veacul oameni importanţi, actori, scriitori, poeţi şi politicieni români, dar şi tot felul de pierde-vară, iar tachinările şi calambururile erau la ordinea zilei.

În condica de reclamaţii scria, spre exemplu, că „poetul Minulescu intra grăbit şi invita pe câte unul dintre cei mai tineri să meargă cu el la cinematograf «că am nişte bilete»”, apoi îi înjura pe cei care nu voiau să meargă. În aceeași condică se relatează cum, o dispută pornită de la o chestiune de gramatică a limbii române l-a înfuriat atât de tare pe Păstorel Teodoreanu, încât l-a mânjit pe Felix Aderca cu o prăjitură, din cap până în picioare.

În cafenea veneau aproape zilnic: Duiliu Zamfirescu, Tudor Muşatescu, Ion Minulescu, Mihail Sorbul, Mircea Damian, Eugen Barbu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu.

Pe lângă scriitorii pătimași, Capşa avea și „boschetarii” ei.  Virgilică, bunăoară, era un alt obişnuit al Casei. În timpul verii, stătea pe trotuarul din fața localului, iar iarna într-un colţ al cafenelei.

În cartea „Bucureştii de ieri”, George Potra povestea că Virgilică avea o deficienţă mintală, iar unii dintre scriitori îi dădeau bacşiş şi-l trimiteau să înjure vreun confrate. Drept răspuns, acesta primea o palmă, iar uneori și un bacşiş ca să ducă înjurătura înapoi. „Virgilică avea taxe: pentru 1 leu, te saluta; pentru 2 lei, te saluta şi spunea mulţumesc; pentru 3 lei, înjura la cerere; pentru 4 lei, lua de guşă pe un scriitor foarte onorabil; iar pentru 5 lei, săruta o femeia ce trecea pe Calea Victoriei”, spune Potra.

Legat de injuriile pe care și le adresau scriitorii vremii, în vestita cafenea, Nicolae Crevedia, tatăl lui Eugen Barbu, a lansat un catren, la fel de celebru precum localul: „La Capşa, unde vin toţi seniorii/ Local cu două mari despărţituri:/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ Într-una se mănâncă scriitorii”.

autor: Monica Cosac