Parcul herastrau, regele mihai - bucuresti centenar

Herăstrău – Parcul cu nume de rege

Parcul Regele Mihai I al României, sau Parcul Herăstrău – cum s-a numit până nu demult, este unul dintre cele mai mari parcuri din Capitală, suprafața totală fiind de 187 ha. În trecut, a mai fost denumit și Parcul Carol al II-lea, Parcul Național sau Parcul I.V. Stalin.

Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă de la marginea orașului, care a fost asanată în perioada 1930-1935. Tot atunci se pune și problema amenajării suprafeței rămase după asanare, ținând cont și de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf.

Nu foarte mulți bucureșteni știu că Lacul Herăstrău este, de fapt, un lac artificial amenajat pe râul Colentina, iar pentru crearea Parcului Herăstrău și a întregii zone verzi din nordul Capitalei, a fost nevoie de mai multe lucrări hidrotehnice.

La intrarea în Muzeul Satului din București, o placă memorială amintește de aceste marile lucrări conduse atunci de inginerul Nicolae Caranfil:

Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Al. Donescu, în anii 1932-1937 s’a făcut asanarea mlaștinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum și derivarea de ape din râul Ialomița la Bilciurești, ca să însănătoșească Capitala Țării și să o înfrumosețeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale București, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil.”

Tot la începutul anilor ’30 au fost expropriate câteva zeci de locuințe sărace și o întreprindere industrială și s-au trasat alei pentru a face loc celui mai întins spațiu verde la acea vreme din București. Parcul a fost amenajat între anii 1936 și 1939, după proiectele realizate de arhitecții Ernest Pinard, Friedrich Rebhuhn și Octav Doicescu, arhitectul român ocupându-se de proiectarea aleilor.

În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, pe malul lacului Herăstrău este înfiinţat unul din primele muzee etnografice în aer liber din România şi din lume: Muzeul Satului Dimitrie Gusti. În anii 30, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Bigdo din Lillehamer (Norvegia) şi Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia). Teatrul de Vară de lângă muzeu este construit două decenii mai târziu.

Ecluza lacului Herăstrău, care este amplasată pe malul stâng și face legătura cu Lacul Floreasca, a fost construită tot în anii ’30, mai exact în perioada 1933-1936. Aceasta a fost reabilitată și redeschisă în luna septembrie 2007, după 70 de ani de la construire.

Parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală, în 1951.

autor: Monica Cosac

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.