„Luna Bucureştilor”

Alexandru Gh. Donescu s-a ocupat de treburile Capitalei din martie 1934 până la 5 ianuarie 1938 și s-a dovedit a fi un edil de ispravă. Și-a început mandatul cu tot felul de statistici rutiere, pe care le va folosi pentru reconfigurarea bulevardelor intens circulate din centrul orașului, mai exact din zona Universitate, Victoriei, Romană.

În mandatul lui Donescu se face un pic de ordine și în comerțul ambulant. Istoricii menționează că, în aprilie 1936, Primăria a emis o reglementare prin care se cerea micilor negustori să fie „curat îmbrăcați și să aibă o atitudine cuviincioasă”, iar accesul vânzătorilor ambulanți este interzis.

În același an sunt începute lucrările la cea mai mare piață din Capitală, Halele Obor, însă aceasta va fi inaugurată mult mai târziu (1950).

Tot în perioada în care a fost primar Donescu este construită Gara Băneasa (destinată primirilor oficiale), iar în 1936 Arcul de Triumf este dezvelit în noua sa înfățișare. Potrivit istoricilor, spre deosebire de precedenta construcție, care fusese realizată din lemn (1922), noul monument era construit din beton armat și placat cu piatră adusă de la Turcoaia, Albești, Bașchioi, Banpotoc și Rușchița, cu basoreliefuri și sculpturi alegorice. În 1936 este inaugurat și Muzeul Satului, în prezența regelui Carol al II-lea al României. Un alt proiect dus la bun sfârșit pe vremea sa este Șoseaua Berceni care asigura legătura cu Mahalaua Apărătorii Patriei.

Expansiunea spre nord a Capitalei, începută în timpul edilului Dem Dobrescu, continuă și în mandatul lui Donescu, iar Snagovul devine o zonă în care bucureșteni de vază își ridică locuințe estivale.

Proiectul care i-a bucurat cel mai tare pe bucureșteni a fost, probabil, o sărbătoare anuală a orașului, denumită „Luna Bucureştilor”, care ținea de la 9 mai și până la 9 iunie. Evenimentele au fost gândite în așa fel încât munca să se împletească cu distracția, incluzând şi inaugurarea proiectelor administrației și manifestări culturale și artistice.

La prima ediție este terminată amenajarea lacului artificial de la Buftea pe locuri inundabile și pline de mocirle, iar Grădina Botanică este reamenajată și transformată în parc public. La cea de-a doua ediție, sunt date în folosință: un stadion, ștrandul Obor, Piața Domeniilor, sediile Primăriilor sectoarelor 1 și 4. Tot atunci este inaugurată și Fântâna Miorița. În al treilea an, este inaugurat Lacul Floreasca și este lansat la apă vaporașul „Luna Bucureștilor“. Astfel, încep plimbările cu vaporașul pe Lacul Herăstrău.

„Luna Bucureștilor”, cea mai mare serbare populară din Capitală, aduna un număr record de vizitatori (se vorbește de peste 200.000 de persoane) și a fost organizată anual până în anul 1940.

autor: Monica Cosac