parcul floreasca - bucuresti centenar

Mahalaua transformată în parc

Chiar dacă nu este mare, Parcul Floreasca este considerat unul dintre parcurile frumoase ale Capitalei. Puțini știu, însă, că acest spațiu verde din zona de lux a orașului a fost amenajat pe locul în care, cu câteva decenii în urmă, era o groapă de porci și o mizerie de nedescris.

La începutul anilor ’50, „Groapa Floreasca” era o mahala mizeră, rămasă, parcă, în vremea Bucureștiului interbelic, doar parțial electrificată, plină de gunoaie și locuită de mulți borfași. Acest cartier era, de fapt, un ghetou țigănesc al Bucureștiului, care mai era denumit și groapa de porci, pentru că aici se creșteau foarte mulți porci.

În vara anului 1953, în București s-a organizat cel de al IV-lea Festival mondial al tineretului, iar multe dintre manifestări urmau să aibă loc la Sala Floreasca, aflată peste drum de Groapa Floreasca. Pentru a ascunde de ochii străinilor mizeria ghetoului, acesta a fost înconjurat cu un gard de scânduri înalt de doi metri.

În 1960, comuniștii se decid să igienizeze zona și o fac rapid. Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, condus atunci de Chivu Stoica, sunt stabilite câteva „măsuri privind asanarea cartierului denumit Groapa Floreasca din orașul București”. Hotărârea, înregistrată în ziua de 4 octombrie 1960, prevedea că în cartierul „Groapa Floreasca”, delimitat de: Str. Av. Radu Beller,  Str. Av. Protopopescu, Uzina Termotehnică și Lacul Floreasca, se va proceda la demolarea tuturor clădirilor, în vederea creării unui parc. Mutarea locuitorilor și demolarea imobilelor trebuia să se finalizeze până la data de 20 octombrie 1960, iar „amenajarea terenului denumit «Groapa Floreasca» (…) va fi terminată până la 7 noiembrie 1960”.

Locatarilor din imobilele demolate li s-a asigurat cazarea astfel:

a) Toate familiile care au capul familiei încadrat în câmpul muncii, ca salariat al unei întreprinderi, instituţii ori altă organizaţie socialistă sau ca membru într-o cooperativă meşteşugărească, vor fi mutate în locuinţe corespunzătoare, în Capitală şi pe cât posibil în raioanele unde lucrează;

b) Toate familiile de pensionari, vor fi mutate în Capitală în locuinţe corespunzătoare, indiferent de raion;

c) Bătrânii care locuiesc fără familie, în neputinţă de a munci, sau de a se îngriji singuri, vor fi internaţi în Cămine de Bătrâni;

d) Familiile, ale căror susţinători nu sunt încadraţi ca salariaţi sau cooperatori care trăiesc din expediente, chiar dacă un membru al familiei respective este încadrat de formă, temporar, acei care trăiesc din camionaj şi coşerit pe cont propriu ori din comerţ ambulant neautorizat, vor fi mutaţi în localităţi din regiunea Bucureşti. Cazarea şi plasarea acestora în câmpul muncii se va face prin grija Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bucureşti. Acestor locuitori li se vor acorda pe termen de un an de la data mutării, tichete pentru cumpărarea de mălai”.

Cei care locuiau în „imobile proprietate particulară” au fost expropriați și despăgubiți. Prin Decret, au fost expropriate și trecute în proprietatea statului terenuri în suprafață de peste 55.000 mp, situate în zona „Groapa Floreasca”.

autor: Monica Cosac

sursa foto: Andrei Stroe

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.