Simion Mehedinţi

Un român pasionat de subiectul educaţiei a ajuns să fondeze şcoala românească de geografie. Numele său este Simion Mehedinţi şi paradoxal nu şi-a început cariera ca geograf. Simion Mehedinţi a început cu studii de matematică, a continuat cu o teză de doctorat asupra educaţiei şi a ajuns la terminarea universităţii… profesor de istorie.

Titu Maiorescu şi Alexandru Odobescu i-au remarcat însă talentul şi i-au schimbat planurile: la recomandarea lor, Societatea Română de Geografie i-a oferit tânărului Simion Mehedinţi o bursă de studii la Paris. Aşa a ajuns să studieze geografia la Ecole Normale Superieure din Paris, apoi la Berlin şi la Leipzig, unde şi-a susţinut şi teza de doctorat.

Când s-a întors în România, a devenit şeful recent înfiinţatei Catedre de Geografie. Pentru că ştia că acest domeniu nu era foarte bine delimitat în România, iar specialiştii nu aveau metode de studiu bine închegate, Simion Mehedinţi a început să se ocupe mai întâi de profesori şi de cercetători. În 1904, a organizat un Congres de Geografie la Iaşi, în care a încercat să stabilească locul geografiei în cercetare, terminologia ştiinţifică şi metodele de predare. Astfel de conferinţe au devenit din acel moment o obişnuinţă şi au avut un rol important la dezvoltarea învăţământului geografic din România.

Simion Mehedinţi este şi iniţiatorul unor reforme importante în învăţământ. A fost ministru al Învăţământului o perioadă foarte scurtă, vreme de 8 luni, timp în care a reuşit să treacă 2 legi prin Parlament: „legea eforiilor şcolare” şi „Legea şcolilor pregătitoare şi a seminarelor normale”. Cartea sa cu titlul „Terra. Introducere în Geografie ca ştiinţă”, o lucrare de peste 1.200 de pagini, a rămas azi în bibliografia esenţială a domeniului.

Iar Simion Mehedinţi rămâne în istorie nu doar ca geograf, ci şi ca om de cultură capabil să gândească organizarea unui domeniu şi a sistemului de învăţământ.

Autor: Ana Iorga

sursa foto: unibuc.ro