palatul cfr - bucuresti centenar

Palatul CFR, colosul ridicat în 11 ani

La momentul dării sale în folosinţă, pe 1 mai 1948, Palatul CFR din Bucureşti bifa mai multe recorduri impresionante. Conceput într-un stil sobru, imensul imobil care îşi justifică pe deplin chiar şi în zilele noastre denumirea de „palat” era cea mai mare clădire administrativă din estul Europei, fiind depăşită, câțiva ani mai târziu, de Casa Scânteii.

Palatul CFR este prima construcţie din ţară la care a fost făcut un studiu geotehnic de laborator al terenului de fundaţie şi, totodată, prima şi singura lucrare la care s-a luat măsura de urmărire în timp a tasărilor. Scheletul Palatului a fost proiectat şi construit de Uzinele Domeniilor Reşiţa, care au realizat astfel primul schelet metalic complet sudat pentru clădiri înalte din România.

Este interesant de menţionat că structura, proiectată şi executată înainte de 1940, nu a fost calculată la acţiunea seismică. Cu toate acestea, la cutremurul din 1977 nu s-a înregistrat nicio mişcare a fundaţiei, iar structura de rezistenţă s-a comportat foarte bine.  

Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Duiliu Marcu, iar construcţia sa a început în 1937. Palatul se află pe locul unde „au existat înainte «faimoasele» Ateliere CFR Griviţa, proslăvite în perioada comunistă pentru «acţiunile revoluţionare» ale muncitorilor în anul 1933”, după cum se arată pe palatcfr.ro.

„Scopul construirii unui astfel de palat a fost strângerea într-o clădire a tuturor serviciilor Administraţiei Căilor Ferate, până atunci răspândite în 14 imobile izolate, majoritatea închiriate de la particulari”, se arată în aceeaşi sursă.

Conform concepţiei iniţiale a proiectanţilor, Palatul urma să adăpostească 4.000 de funcţionari, cadre de conducere, săli de consiliu, de conferinţă, spaţii pentru arhivă şi ateliere de întreţinere, generând opinii care susţineau că proiectul era o exagerare, un lux. În timp, s-a dovedit însă extrem de util, ţinând cont numai de faptul că Administraţia Căilor Ferate cheltuia o sumă uriaşă pentru acele vremuri (peste 23 de milioane de lei) numai pentru chiriile şi întreţinerea clădirilor răspândite în tot Bucureştiul în care îşi avea sediile.

Palatul CFR este alcătuit din şapte blocuri (trei cu 11 etaje, două cu 8 etaje, unul cu 3 etaje şi un corp central cu un etaj) şi are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi. Greutatea totală a scheletului este de 4.800 de tone, iar pentru a ne face o idee despre ce înseamnă o asemenea cantitate trebuie spus că la podurile de peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă, s-au folosit 15.077 tone de oţel.

autor: Monica Cosac

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.