parcul bazilescu - bucuresti centenar

Parcul cu arbori din Codrii Vlăsiei

O pădure deasă, cu o istorie bogată, Codrii Vlăsiei acoperea odinioară o vastă zonă din sudul României, inclusiv o mare marte din suprafața orașului București și a județului Ilfov. În vechea limbă slavă o „vlăsie” denumea un refugiu pentru vlahi (români, în limbile popoarelor vecine), iar în pădurile dese se refugiau românii în timpul marilor migrații, deoarece le ofereau un adăpost bun împotriva călăreților înarmați care, pentru a ataca, ar fi trebuit să descalece.

Câțiva arbori bătrâni, rămășițe ale Codrilor Vlăsiei, mai pot fi întâlniți și în zilele noastre într-un parc aflat în partea de nord vest a Bucureștiului, în cartierul Bucureștii Noi: Parcul Bazilescu (fostul parc Nicolae Bălcescu).

În anul 1898, Nicolae Bazilescu, avocat și profesor la Facultatea de Drept, cumpăra o moșie în nord vestul orașului, cunoscută sub numele de Măicăneşti sau Grefoaicele, ce aparținea de comuna Băneasa din acele vremuri. Terenul a fost parcelat de Bazilescu și jumătate din suprafaţa moșiei (care era de aproximativ 295 ha) este scoasă la vânzare, la prețuri foarte mici. În mai puțin de 15 ani, peste 1.400 de persoane, majoritatea oameni săraci, şi-au cumpărat aici terenuri și au ridicat case modeste, formând o nouă așezare, căreia i s-a dat numele Bucureştii Noi. Cealaltă jumătate a fost dată în folosinţa domeniului public pentru amenajarea de străzi, pieţe, parcuri, cimitire.

Pe lângă donarea celor 140 de hectare de teren statului român, actul filantropic al profesorului Bazilescu a fost completat de ridicarea unei biserici și a unei școli primare. Tot aici a fost amenajat și parcul cunoscut, ulterior, sub denumirea de: Parcul Bazilescu.

În momentul amenajării (1954), parcul se întindea pe o suprafață de 120 de ha. În prezent, este înscris în evidențe cu 125.400 m². În interiorul parcului se află Teatrul de Vară, construit în 1953 și inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, care avea o capacitate de 2.000 de locuri. În zilele noastre, teatrul se află în administrarea Ministerului Culturii și este într-o stare avansată de degradare.

La începutul anilor ’40, Bucureştii Noi apare ca fiind cartier al oraşului Griviţa. Abia după anul 1950 este integrat municipiului Bucureşti, fiind situat la început în raionul Griviţa Roşie, iar mai apoi între 1968 şi 1979 în sectorul 8. Spre sfârşitul anilor ’50, pe parcelele încă neconstruite ale cartierului, a fost începută construcţia de blocuri. Bucureştii Noi încă mai păstrează caracteristicile parcelării făcute în anul 1898.

autor: Monica Cosac

sursa: Flickr.com

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.