parcul circului - bucuresti centenar

Parcul cu lotuși egipteni

Parcul „Circul de Stat” – sau Parcul Circului, așa cum îl cunoaște toată lumea – a fost amenajat în anul 1961, pe o suprafaţă de 26 ha, după planurile arhitectului Valentin Donose, același arhitect care, ulterior, a amenajat și Parcul Tineretului (între anii 1965 – 1974).

Și, la fel ca Parcul Tineretului, Parcul Circului a fost „așezat” pe locul în care, odinioară, se afla o groapă. Însă, nu a fost vorba tot de o groapă de gunoi, ci de una care se formase în urma excavării argilei pentru fabrica de cărămidă Tonola. Fabrica a fost înființată în 1865, de industriașul german Max Tonola, fiind a doua fabrică de acest fel din Bucureşti, după cea a serdarului Filipescu, fondată în 1857 şi care se afla pe Dâmboviţa, în zona Elefterie.

Fabrica Tonola a fost, totodată, una dintre cele mai longevive fabrici de cărămidă din Capitală, funcționând în acest loc până înainte de Al Doilea Război Mondial.  

În prezent, deși este unul dintre parcurile relativ mici ale Capitalei, Parcul Circului se află în topul preferințelor multor bucureșteni. Și nici nu este de mirare, căci aici se găsește un ecosistem care nu mai există în alt parc din București.

În mijlocul parcului, fix în groapa cu argilă de odinioară, se află „Lacul cu izvoare naturale”, cu o formă aproape rotundă în plan și cu suprafața de 0,75 ha, lângă malul căruia cresc frumoșii lotuși egipteni – floare declarată monument al naturii în anul 1931. Această plantă rară acoperă în timpul verii apele lacului cu frunze mari și flori frumos colorate.

O altă atracție a lacului o reprezintă broasca țestoasă de apă, despre care nu se știe cum a ajuns aici, dar care s-a înmulțit considerabil, precum și cele câteva specii de amfibieni și de reptile.

De asemenea, vegetația bogată a parcului include și câteva specii rare de copaci, precum: Ginkgo biloba, platani, chiparoși de baltă.

Tot aici se află și Circul de Stat, actualul sediul al Circului Globus din Bucureşti. Construcţia a fost terminată în anul 1960, fiind realizată după planurile arhitecţilor Nicolae Porumbescu, Constantin Rulea, Sanda Bercovici şi Nicolae Pruncu, iar în anul 2010, clădirea a fost declarată monument istoric.

autor: Monica Cosac

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *