stefan hepites - bucuresti centenar

Ștefan Hepites

La sfârşitul secolului al XIX-lea, un român cu pregătire militară punea bazele meteorologiei şi seismologiei din România, Ştefan Hepites. Născut la Brăila în anul 1851, Ştefan Hepites a vrut să devină militar de carieră, aşa că a urmat Şcoala Militară Română din Iaşi, iar la finalul studiilor a devenit sublocotenent de artilerie. Studiile militare şi le-a continuat la Bruxelles, la Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu. În paralel însă, a studiat şi la Facultatea de Ştiinţe din Bruxelles şi a devenit inginer şi doctor în ştiinţe fizice şi matematice.

La revenirea în România, a fost profesor de matematică şi inginer în portul din Brăila şi a participat ca locotenent de artilerie la Războiul de Independenţă. După război, Ştefan Hepites s-a dedicat cu totul cercetării. În 1878, a înfinţat prima staţie meteorologică din România, la Brăila. Curând, avea să mai instaleze alte 11 astfel de staţii de-a lungul Dunării, staţii care erau utile pentru predicţia eventualelor inundaţii. Ştefan Hepites a înfiinţat şi prima staţie de înregistrare a cutremurelor.

După ce a căpătat notorietate şi respect în comunitatea ştiinţifică, profesorul Hepites  s-a mutat în Capitală. Aici a fost profesor de fizică şi matematică, dar şi-a continuat proiectele în domeniul meteorologiei. În 1884, a înfiinţat prima staţie meteorologică centrală la Şcoala de Agricultură de la Herăstrău. În acelaşi an a înfiinţat şi Institutul Meteorologic din Bucureşti, unde a fost director peste 20 de ani, până în 1908. Sub conducerea sa, s-au făcut, la Bucureşti, cercetări importante şi în felul acesta România a devenit, la sfârşitul secolului al XIX-lea, una dintre cele mai dezvoltate ţări în domeniul meteorologiei.

La câţiva ani după inovaţiile în meteorologie, Ştefan Hepites a pus bazele seismologiei româneşti ştiinţifice. A înfiinţat Observatorul de Magnetism Terestru de la Filaret, iar în 1901, Serviciul Român de Seismologie. În tot acest timp, şi-a continuat cariera didactică în Bucureşti.  A devenit membru al Academiei Române şi vicepreşedinte al acestei instituții în două rânduri.

Autor: Ana Iorga

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.