Vera Atkins - Bucuresti centenar

Vera Atkins, o mare spioană româncă

Sub acest pseudonim s-a ascuns, câteva decenii bune, cea mai importantă femeie-spion din Al Doilea Război Mondial. Viaţa ei, mai palpitantă decât un film, precum şi personalitatea ei au inspirat, se pare, celebrul personaj Moneypenny, secretara şefei agentului James Bond. De altfel, autorul celebrei serii de nuvele de spionaj „James Bondˮ, jurnalistul englez Jan Fleming – la rândul său spion – a cunoscut-o bine pe Vera şi chiar au lucrat împreună pentru Serviciul Operaţii Speciale britanic, SOE („Special Operations Executive”).

Vera Atkins era evreică, iar numele ei real a fost, de fapt, Maria Vera Rosenberg. Născută în România, în 18 iunie 1908 (unii susţin că la Bucureşti, alţii – la Galaţi), Vera era fiica omului de afaceri Max Rosenberg, un evreu născut în Germania, şi a Hildei Atkins, care se refugiase din Rusia din cauza pogromurilor.

Tatăl ei a încercat o afacere în Africa de Sud, însă a dat faliment, şi s-a decis să vină în România deoarece micul regat balcanic, care îşi câştigase cu greu independenţa de la turci, înregistra un adevărat boom economic. Norocul i-a surâs lui Max Rosenberg şi a făcut o avere considerabilă, iar în anii ‘30 ajunsese să îl consilieze pe Regele Carol al II-lea în probleme financiare.

Vera a primit o excelentă educaţie – călărie, muzică, diverse sporturi, limbi străine – şi frecventa lumea bună bucureşteană. Aşa îl cunoaşte, în 1931, pe ambasadorul german, contele Friedrich Werner von Schulenburg, adversar declarat al lui Hitler, cu care are o lungă poveste de dragoste, continuată şi după ce acesta a fost numit ambasador la Moscova. De la el ea avea şi informaţii de primă mână despre intrigile din cercurile înalte de la Berlin şi Moscova. În 1934, după moartea tatălui său, se mută la Londra, îşi ia numele de fată al mamei, „Atkins”, şi începe cu adevărat cariera de superspion.

Vorbea fluent limbile engleză, franceză, română și germană, iar după începerea războiului a fost angajată a secţiei franceze a SOE, devenind asistentul principal al colonelului Maurice Buckmaster, director executiv al sectiunii F din cadrul Operaţiunilor Speciale, care i-a fost şi mentor.

Rolul ei în SOE a fost să organizeze rezistența pe teritoriul ocupat de germani, să pună la cale acte de terorism și sabotaj împotriva mașinăriei de război germane.

Atkins antrenat 470 de agenţi secreţi, dintre care 39 erau femei, iar oamenii ei au aruncat în aer poduri și trenuri, au cules informații vitale. De asemenea, a parașutat oameni, muniție și armament, stații de emisie recepție şi a pregătit „ziua Z” a debarcării în Normandia. Vera a stat întotdeauna în umbră, fiind creierul care gândea fiecare etapă a acţiunii, iar de numele ei au fost legate multe operaţiuni de anvergură.

În 1947, s-a retras undeva într-un sat din Anglia, unde a rămas pentru tot restul vieţii. În 1987, guvernul Franței i-a acordat Verei Atkins Legiunea de onoare pentru activitatea de coordonare și sprijinire a Rezistenței franceze și pentru aportul ei la eliberarea Franței de sub ocupația germană.

Numele ei a rămas necunoscut până în 2000, la moartea ei, şi foarte puţini oameni au ştiut cine este cu adevărat. Abia dupa moartea ei, scriitorul William Stevenson, pe care Vera Atkins l-a autorizat să-i scrie biografia, dezvăluie cine a fost cu adevărat în volumul care a fost tradus şi în limba română „Vera Atkins, Povestea celei mai importante agente secrete originare din România din al Doilea Război Mondialˮ.  

Autor: Monica Cosac

sursa foto: Wikipedia

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.