Palatul Regal (Muzeul de Arta) - Bucuresti Centenar

Palatul Regal

Muzeul National de Artă al Romaniei cuprinde cele mai importante opere de artă din ţara noastră. Clădirea, care le adăposteşte, este fostul Palat regal situat pe Calea Victoriei între strada Ştirbei Vodă şi Biserica Kretzulescu.

Actualul palat constituie o dezvoltare prin extindere în jurul vechii clădiri domneşti din anul 1860. Reconstrucţia sa a început după incendiul din decembrie 1926 ce a distrus corpul central.

Istoricul zonei începe după anul 1815, când lângă biserica Kretzulescu  pe locul ocupat acum de aripa de sud a clădirii muzeului, boierul Dinicu Golescu construieşte o casă destul de mare pentru acea vreme. Casa va deveni Curte Domnească pentru domnitorii Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei şi Alexandru Ioan Cuza.

În luna mai a anului 1866 se instalează principele (şi viitorul Rege al României) Carol I. Se spune că atunci când a ajuns în București, tânărul principe a rămas uimit de curtea în care se aflau câteva găini și alte animale domestice. I s-a raspuns că acolo este palatul domnesc. Probabil că ambițiosul principe și-a pus în gând ca această stare de fapt să nu mai dureze mult, căci odată cu domnia lui, România a trecut printr-un rapid proces de modernizare, dorindu-se ca diferențele dintre spațiul românesc  și restul Europei ,,civilizate’’ să fie cât mai mici.

Sub domnia sa clădirea va fi substanţial modificată şi amplificată, odată cu procesul de modernizare al Bucureștilor.

Între 1882 şi 1885, clădirea a fost completată cu corpul central având sălile festive de la parter şi etajul I realizate după proiectul lui Paul Gottereau, iar arhitectul Karl Liman, binecunoscut pentru proiectele castelelor Peleş şi Pelişor din Sinaia, adaugă corpul de gardă (aripa Ateneu). În anul 1906 palatul capătă o dispunere spaţială asemănătoare celei actuale.

Ca o curiozitate, Palatul Regal din Bucureşti a fost prima clădire din Bucureşti care a beneficiat de instalaţie de iluminat electrică (1882).

Cu puţin timp înainte de moartea regelui Ferdinand, în decembrie 1926, un incendiu de proporţii a distrus corpul central. Lucrările de reconstrucţie debutează în timpul domniei lui Carol II, începând cu anul 1930. Proiectele au fost întocminte de arhitecţii Arthur Lorentz si N. N. Nenciulescu, ultimul fiind şeful Serviciului de Arhitectură din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.

S-a păstrat din vechea clădire subsolul şi planşeul parterului existent, adăugându-se fundaţii noi pentru stâlpi din beton armat. Cu ocazia acestor lucrări este demolată casa lui Dinicu Golescu, în locul ei construindu-se actuala aripă Kretzulescu. Se urmărea includerea unor spaţii destinate expunerii colecţiei de artă a Coroanei României.

În 1940 s-a făcut extinderea aripii Ateneu. Suprafaţa totală clădită este de circa 15.000 mp. Structura de rezistenţă a Palatului s-a comportat bine în timpul cutremurelor din anii 1940 si 1977 dar şi a bombardamentelor din anul 1944.

Se cuvine să amintesc faptul ca zona palatului a fost martora marii manifestații anticomuniste din 8 noiembrie 1945, ultima manifestație de mari proporții a românilor împotriva unui sistem absurd impus în tot estul Europei în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Tot aici, în decembrie 1989 incepea sfarșitul regimului Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist.

În 1948, după proclamarea Republicii Populare Române, palatul, cu excepţia sălilor de recepţie, trece în administraţia Ministerului Artelor.

Odata cu anul 1950 se deschide galeria de artă naţională, urmată de galeria de artă universală şi de cea veche românească.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, clădirea este avariată, peste 1.000 de lucrări de artă având de suferit. Între 1990-2000 au loc lucrări de reamenajare şi renovare, muzeul se redeschide publicului la jumătatea anului 2000.

S-a căutat să se restaureze cu minuțiozitate Sala Tronului care reflectă statutul pe care România l-a avut ca regat, nu întâmplător aici fiind depus catafalcul ultimului Rege al României, Mihai I, în decembrie 2017.

La ora actuală fostului Palat regal este una din cele mai reprezentative clădiri a Capitalei dar şi a României. Este pe deplin integrat în circuitul turistic, datorită poziţiei centrale cât şi datorită numărului de vizitatori români sau străini care-i trec pragul în fiecare an.

 

Autor: Alin Saidac – istoric

Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *