Meniu pentru capete incoronate, Restaurant Capsa- Bucuresti Centenar

Meniu pentru capete încoronate

Caviar, sturion, aspic de foie gras şi şampanie Rhein Extra au fost doar câteva dintre delicatesele servite la meniul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, în 1922, la Alba-Iulia.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, după moarea unchiului său, regele Carol I. A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei. La sfârșitul războiului, România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat, iar la 15 octombrie 1922, Ferdinand s-a încoronat ca primul rege al României Mari.

Locul ales pentru ceremonie a fost Alba-Iulia, dorindu-se, prin acest lucru, realizarea unui arc peste timp: de la unirea efemeră realizată de Mihai Viteazul în 1600, la unirea definitivă a tuturor românilor sub sceptrul lui Ferdinand I.

Serbările naţionale au ţinut atunci trei zile, împânzind întreaga ţară, însă  ceremonia de la Alba-Iulia a fost fastuoasă. Istoricii spun că la eveniment au participat circa 80.000 de oameni, printre care membri ai Caselor Regale din Europa şi oficiali diplomatici: primul ministru I. I. C. Brătianu, însoţit de membrii guvernului, familiile regale din Grecia şi Iugoslavia, mareşalul Foch, generalul Berthelot, reprezentanţi civili şi militari ai Aliaţilor etc.

Chiar în prima zi a ceremoniilor, Regele Ferdinand şi Regina Maria au oferit un dineu regal, care a fost servit invitaţilor în Sala Unirii din Cetate. Aproximativ 400 de persoane au participat la masă, alături de familia regală. În acelaşi timp, în sala Teatrului (actuala Casă de Cultură a Studenţilor), a fost organizat un dineu pentru parlamentari şi ziarişti.

Meniul detaliat al dineului încoronării a fost păstrat în arhive. Masa a început cu caviar şi ouă fierte „à la forestièreˮ, adică asezonate cu ciuperci de pădure sotate în unt, şuncă tăiată fin şi pătrunjel verde, şi a continuat cu sturion de Dunăre gătit în stil franţuzesc, file de vită în stil Dauphine şi sos remoulade. Au urmat un aspic de foie gras decorat „en belle-vue“ şi o salată de sezon.

La desert s-au servit: parfait de praline, trufe de ciocolată, gofrete, bomboane, fructe şi cafea. Meniul de inspiraţie franţuzească a fost completat de vinuri vechi de Drăgăşani (din podgoria Prinţului Barbu Ştirbey) şi de Dealu Mare. Şampaniile au fost tot româneşti – Capşa Brut şi Rhein Extra –, în timp ce coniacul – Cointreau şi Martell – a fost adus din celălalt capătul al continentului.

Meniul a fost pregătit de Casa Capşa şi avizat de generalul Berthelot.

A fost o masă extraordinar de bine organizată, serviciul foarte prompt şi mâncarea excelentă. Nu a durat mai mult de o oră şi jumătate, ceea ce este un lucru remarcabil, dacă se are în vedere că erau cam 400 de persoane, nota Regina Maria, în memoriile sale, legat de dejunul încoronării.

Şi oamenii simpli, veniţi din toate provinciile româneşti cu căruța sau chiar pe jos, au fost poftiţi la un ospăţ cu friptură la proţap, care s-a desfăşurat pe platoul din faţa Catedralei Încoronării. Se spune că pentru masa populară au fost pregătite peste 30.000 de porţii de mâncare.

Autor: Monica Cosac

sursa foto: Wikipedia

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *