De la pasune pentru vite la mall, cartierul Vitan - Bucuresti Centenar

De la păşune pentru vite, la mall

În spatele numelui fiecărei zone sau cartier al Bucureştiului se află o poveste, un episod din istoria locului respectiv sau un personaj, care, în general, nu prea mai sunt cunoscute acum locuitorilor Capitalei.

Bunăoară, mulţi dintre foştii boieri ai Capitalei au dat numele anumitor zone. Cartierul Floreasca, spre exemplu, poartă numele familiilor înstărite care au stăpânit locurile – Floreştii -, iar numele cartierului „Băneasa”, vine de la nevasta banului Dimitrie Ghica.

Istoricii spun că Dămăroaia poartă numele vornicesei Dămăroaia, care avea proprietăţi şi pe Podul de Pământ (în prezent Calea Plevnei), pe la 1832, iar numele cartierului Giuleşti e dat de vechile domenii ale boierilor – Giuleşti.

Cartierul Sălăjan a fost numit aşa în vremea comunistă, în cinstea lui Leontin Sălăjan (1913-1966), politician şi general de armată, ministru al forţelor armate între 1955 şi 1966.

Alte cartiere îşi trag numele din felul în care era folosită zona respectivă în trecut.

Cotroceniului, de exemplu, un cartier cu case frumoase şi locul unde se află Palatul prezidențial, i se trage numele de la verbul „a cotroci“ care însemna „a cotrobăi“ sau „a scotoci“.

Vitanul este cartierul unde a fost construit primul mall din Capitală, însă numele său vine de la păşunea pe care stăteau vitele.

„În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele oraşenilor îşi aveau pasciunea“, scria Dimitrie Papazoglu, fost colonel în aramata română, care a fost preocupat în mod deosebit de istoria Bucureştiului.

Dealul Spirii – locul unde, în 1848, pompierii conduşi de Pavel Zăgănescu s-au opus cu vitejie armatei otomane – îşi trage numele de la doctorul Spiridon Kristofi, cunoscut şi ca Spirea, care a ridicat o biserică pe acel loc, în 1765, numită Spirea Veche.

Denumirea cartierului Balta Albă se pare că provine de la un episod petrecut în vremea „Ciumei lui Caragea“, din 1813, când cadavrele celor morţi erau aduse la marginea comunei Dudeşti (pe atunci) şi stropite cu var nestins, iar când ploua aici se formau bălţi albe.

Numele zonei Crângaşi – unul dintre cartierele întemeiate mai recent  – vine de la „crâng“. Odinioară, pe aceste locuri se găsea prelungire a Codrilor Vlăsiei.

Cartierul Ferentari şi Calea Ferentarilor vin de la „ferentárˮ, nume dat soldaților din vechea pedestrime ușoară din armata Imperiului Roman, iar numele cartierului Ghencea are tot o origine militară, mai exact de la şeful arnăuţilor din garda domnească al cărui nume era Ghenci-aga. În locul unde astăzi este cartierul Berceni ar fi poposit, la un moment dat, husarii din ceata grofului Miklós Bercsényi, în drumul lor spre Constantinopole.

Despre cartierul Militari se spune că a fost botezat aşa pentru că, odinioară, era zona de instrucţie militară, aici funcţionând o vreme şi „Pirotehnia Armateiˮ.

Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri, iar numele cartierului Dristor vine de la breasla meşterilor piuari, care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii erau denumiţi „darstariˮ„darstaˮ fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului şi dimiei.

Autor: Monica Cosac

sursa foto: Biblioteca Digitala a Bucureștilor

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.