Gara de nord - bucuresti centenar

Gara de Nord, la un pas să fie rasă de pe faţa Pământului

Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 146 de ani de la inaugurarea Gării de Nord din Bucureşti. Este cel mai mare punct feroviar din România şi a avut un destin spectaculos şi, se poate spune, norocos: a rămas în picioare în timpul bombardamentelor din 1944 şi a scăpat de târnăcoapele lui Ceauşescu, o jumătate de secol mai târziu. Dar, să o luăm cu începutul.

Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, zona unde este astăzi Gara de Nord se afla la marginea oraşului. Aici, precum şi de-a lungul Căii Târgovişte (numită Calea Griviţei din 1878), boierul Dinicu Golescu avea în proprietate un mare teren, iar atunci când părţi din acest teren au fost scoase la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din el pentru construirea unei gări care trebuia să lege Capitala de nordul ţării.

Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868, în prezenţa regelui Carol I, iar clădirea gării, peroanele şi liniile ferate au fost construite după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorţiul Stroussberg. A fost inaugurată în septembrie 1872 şi, la început, s-a numit Gara Târgoviştei, după numele străzii care în acele vremuri era Calea Târgoviştei. Destinată, iniţial, tranzitului de călători şi mărfuri, cu şapte linii şi multe clădiri de ateliere, gara a fost reamenajată de mai multe ori în deceniile ce au urmat: au fost ridicate noi corpuri de clădire, s-a schimbat faţada, etc.

Abia în 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, numele său a devenit Gara de Nord. Clădirea pentru călători avea parter şi etaj şi era formată dintr-un pavilion central cu două turnuri care există şi astăzi. În perioada 1895-1896, a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută şi cu un „salon regal”, iar în 1928 Gara de Nord avea deja şase linii pentru plecări şi patru linii pentru sosiri.

Construcţia gării a dus şi la dezvoltarea urbanistică a zonei din jurul său, care a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuinţele lucrătorilor de la căile ferate.

Gara de Nord din Capitală a fost martora multor evenimente istorice însemnate, precum: vizita Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei din 1877 sau întoarcerea în țară a Regelui Mihai I în decembrie 1947, înainte de abdicarea forțată de la tronul României.

În timpul bombardamentelor intense asupra Bucureştiului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Gara de Nord  suferă importante distrugeri (aripa sudică a gării, linii, macazuri). Clădirea a rămas în picioare şi a reuşit să rămână, până în prezent, scăpând şi de o demolare programată pentru 1992, de către Nicolae Ceauşescu, care voia să radă vechea gară şi să construiască una nouă, la marginea Capitalei.

Clădirea gării este inclusă în prezent în lista monumentelor istorice.

autor: Monica Cosac

Gara de nord - bucuresti centenar

foto: Biblioteca Academiei Române

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.