Bucuresti, m-ai schimbat - bucuresti centenar

București, m-ai schimbat. M-ai forțat să cresc!

Andreea Burdalescu, trainer focuspeinima.ro

Sunt născută în București, din întâmplare. Când am decis să mă mut din Brașov în București, mama mi-a zis că mă trage ața.

București, m-ai năucit complet în primele luni. Seara eram atât de obosită încât adormeam cu ochii plini de lacrimi. Închideam ochii să adorm și, de îndată ce făceam asta, zeci de imagini se succedau cu repeziciune: bulevarde mari, largi, pe care le traversam încercând să îmi stăpânesc bătăile inimii speriate, claxoanele, reclamele agresive, ochii goi cu care mi se intersectau privirile, aglomerația matinală de la metrou, atingerile cu care nu eram obișnuită (aproape îmi rupeau nasturii la palton când traversam pasajul de la Dristor 1).

Ceva în mine era în continuă alertă. Mi-am găsit liniștea întâi într-un loc-devenise refugiul meu secret. Era o ceainarie micuta, se numea Vasiliada. Urcam scarile acelea precare, ceream un ceai negru cu lapte, răsfoiam poeme de Michelangelo pe niste lavițe cu perne colorate și priveam strada. Acolo se vorbea în șoaptă, muzica era discreta si mirosea uneori a tămâie. A fost locul meu secret multa vreme. Un alt loc de putere a fost pentru mine muzeul Satului. Mergeam singura acolo, cu o carte sau doar ca sa ma plimb si imi pun ordine în gânduri. Mă liniștea și mă aducea înapoi la mine, Bucureștiul imi aresta atentia cu indolenta si putere.

M-am concentrat pe cariera, m-am apucat de aikido, mi-am facut prieteni si am inceput sa scriu pe  blog. Lent, ca o perfuzie, Bucurestiul mi s-a strecurat in sange. Amestec vibrant de bine si rau, de urat si frumos, de rana si de speranta.

Incet, am inceput sa ma schimb. Din introvertita in extravertita. Dintr-o fata care avea o mana de prieteni cunoscuti din copilarie, intr-o persoana care stie toate nuantele cuvantului networking. Dintr-o sentimentala, intr-o stratega. Dintr-o necunoscuta de sub poalele Tampei, intr-o persoana cu voce si o oarecare notorietate. Dintr-o copila, intr-o femeie.

Navigand printre amintiri, imi dau seama ca Bucurestiul meu este de fapt alcatuit din oameni. Fiecare om cunoscut si indragit aici mi-a strecurat in suflet si ceva din aerul Bucurestiului. Spun asta pentru ca ma simt pregatita in fiecare clipa sa il parasesc, nu mi-ar lipsi nici Vasiliada, nici muzeul satului ori stradutele cu case.

Mi-ar lipsi oamenii care respira cu mine aerul Bucurestiului, care lupta sa invete ceva nou, sa fie mai buni, sa lase lumea mai buna. Bucurestiul meu este un oras al oamenilor tineri si luptatori. Suflete intrețesute in geografia capitalei ca intr-o patura patchwork colorata, vesela si calduroasa.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *