Mahalaua Dracului, zona rău-famată din periferia Bucureştiului interbelic

Nu departe de Calea Victoriei, unde spre finalul secolului XIX se aflau casele şi palatele celor mai importante familii din Bucureşti, se găsea cartierul cel mai rău famat al Bucureștilor, o mahala care își merita cu adevărat numele și renumele: Mahalaua Dracului.

Cartierul se întindea în perimetrul cuprins între Spitalul Filantropia şi actualul bulevard Banu Manta (unde odată se găsea periferia de N-V a Bucureştilor) şi a căpătat acest nume din pricina faptului că acolo locuiau tot felul de răufăcători foarte cunoscuţi prin Bucureştiul acelor vremuri. Cronicarii vremii vorbeau despre „aspectul sinistru al acestui ungher al Capitaleiˮ, comparându-l cu „meleagurile unui trib indianˮ.

„O mizerie indiscretă și lipsită de pudoare se oferea întreagă, în toată hidoșenia ei. Pe ulițele înguste și desfundate – mărginite de case care-ți inspiră neliniște, cu ochiurile ferestrelor lipite cu hârtii de toate culorile, cu ziduri leproase – se contopeau laolaltă în fumul prafului copii, gunoaie, câini, femei, oase, porci și stârvuri de animaleˮ,

este descris într-un articol publicat, în numărul din 3 august 1932 al revistei „Ilustrațiunea Română”, citat pe pagina web deieri-deazi.blogspot.ro

Potrivit unor publicişti ai acelor timpuri, aici locuiau personaje precum: „Cuţitarulˮ, care a creat o adevărată pepinieră de criminali precoce; cârciumarul „Bancherul” – care își trage porecla de la îndeletnicirile lui cămătărești; „Sobarul”, asasinul scriitorului George Caïr; frații „Doctoru”,care dețineau o şcoală de hoţi „cu două catedre: unul preda furtul portmoneelor din buzunar, iar celălalt furtul din gențile cucoanelorˮ.

În intersecţia dintre Bulevardul Ion Mihalache şi Bulevardul Banu Manta se afla Hanul Galben, poreclit astfel după culoarea pereţilor exteriori. Hanul avea o reputaţie proastă deoarece aici şi-au găsit adăpost hoţii şi trişorii Capitalei, atraşi de banii ţăranilor şi negustorilor care se întorceau de pe la târguri.

Chiar peste drum de Hanul Galben, între 1907 şi 1909, a locuit pictorul Ştefan Luchian, iar unul dintre tablourile sale, numit „Mahalaua Dracului”, ilustrează construcţiile mizere care erau în această zonă.  Hanul Galben a fost demolat în 1985, la ordinul lui Ceauşescu, pentru a face loc unui loc de parcare. În realitate, se pare că acea clădire modestă, care rămăsese în picioare peste timp, strica peisajul deja împânzit de blocuri proletare din spate.

autor: Monica Cosac

sursa foto: Wikimedia Commons