Coana Mita Biciclista - bucuresti centenar

Miţa, doamna cu „biţicluˮ

A fost fiica unei spălătorese, dar a ajuns să fie iubită de trei regi ai Europei. Pare începutul unui basm, însă e o poveste reală – poate, puţin şlefuită de timp şi de vorbele bine ticluite ale cronicarilor.

Faimoasa Miţa Biciclista, căci despre ea este vorba, a fost, fără îndoială, cea mai cunoscută damă de companie din prima jumătate a secolului trecut. Născută în 1885, la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa Biciclista (pe numele ei real, Maria Mihăescu) era fiica unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ. Se spune că, pe la 15 ani, a fost remarcată şi luată cu consimţământul ei să înceapă „cariera de curtezană”.  Însă, mai întâi, a fost trimisă la pension în străinătate, unde a învăţat să vorbească fluent limba franceză şi a fost şcolită în arta conversaţiei de salon. Se mai spune şi că primul amant al Mariei Mihăescu, de-acum o domnişoară cu bune maniere, ar fi fost însuşi Regele Leopold al II-lea al Belgiei.

Nu se ştie când a ajuns în Capitală, însă Bucureştiul a însemnat pentru ea calea spre celebritate. Frumuseţea tinerei şi imaginea ei nonconformistă din acea perioadă a atras atenţia bărbaţilor. Avea ochii verzi-albaştri, trup zvelt şi purta părul tuns scurt, un lucru mai puţin obişnuit pentru femei la începutul secolului XX. La fel de neobişnuite erau şi plimbările ei la Şosea „pe biţicluˮ, pentru a-şi menţine silueta, Miţa fiind, de altfel, prima femeie care a pedalat pe marile străzi ale Capitalei.  

Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi şvarţul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

De la bicicletă s-a ales şi cu renumele, în anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti pedalând pe Calea Victoriei. Se spunea că gazetarul era îndrăgostit de ea, dar pentru că îl respingea, acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.

Miţa nu respecta nici eticheta erotică a acelor vremuri. În perioada în care toată lumea bună mergea în staţiunea Carmen Sylva (astăzi, Eforie Sud) şi încă se purtau la baie veşminte pudice şi halat, ea se scălda într-un costum de baie sumar. Miţa Biciclista nu era niciodată aleasă de clienţi, ci îi alegea ea, lăsând impresia că le face un mare hatâr partenerilor selectaţi cu mare grijă şi care erau, de obicei, persoane foarte cunoscute sau extrem de avute.   

Astfel, trăia în lux: avea trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei şi mânca numai la Athenee Palace. Legenda spune că Mița Biciclista ar fi avut legături amoroase cu mari nume ale perioadei interbelice: Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau chiar regele Manuel al Portugaliei. Deși acesta din urmă a cerut-o în căsătorie, l-a refuzat din cauza iubirii sale pentru doctorul Nicolae Minovici. Cealaltă poreclă, „Miţa Cotroceancaˮ, a căpătat-o ca urmare a legăturii cu Regele Ferdinand, de la care a primit casa cu 10 camere din Piața Amzei (casă care îi poartă azi numele, Mița Biciclista). În cele din urmă, în anii ’40 ea s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu.

La bătrâneţe, nu a mai avut decât chiria de pe urma casei dăruite de Regele Ferdinand, însă după naţionalizarea imobilului, în timpul regimului comunist, a rămas şi fără această sursă de venit. Miţa Biciclista murit săracă, în 1968, la vârsta de 83 de ani, într-o cămăruţă din casa dăruită de Rege, de pe strada Christian Tell, nr. 9-11.

Autor: Monica Cosac

sursa foto: Pixabay

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *