Meniu pentru capete încoronate
Caviar, sturion, aspic de foie gras şi şampanie Rhein Extra au fost doar câteva dintre delicatesele servite la meniul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, în 1922, la Alba-Iulia.
Pentru bucuresteni, anul 2018 trebuie marcat ca un moment unic in istoria natiunii si de aceea e absolut necesar sa aducem in atentia locuitorilor dinamica Bucurestiului din perspectiva istorica, arhitecturala si culturala in cei 100 de ani de la Marea Unire. De asemenea, credem ca e un prilej pentru a vorbi despre Bucuresti din alta perspectiva decat cea obisnuita. Nu e doar un oras al aglomeratiei si cartierelor dormitor, ci un oras cu istorie.
In acest context am proiectat un website care sa aduca laolalta toate aceste detalii, intr-o maniera moderna, rapida si usor de descoperit. Un loc in care informatia se intalneste cu povestea, iar copiii si cei maturi se vor regasi deopotriva.
Caviar, sturion, aspic de foie gras şi şampanie Rhein Extra au fost doar câteva dintre delicatesele servite la meniul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, în 1922, la Alba-Iulia.
Capșa, Nestor, Angelescu, Zamfirescu, Union, Scala… Toate sunt nume cu rezonanțe dulci pentru locuitorii Bucureștilor de odinioară. Acestea erau doar câteva dintre cofetăriile celebre ale Micului Paris, unde lumea bună se desfăta cu delicatesuri din ciocolată, şerbet sau un „dulceț cu limonadă”.
Încă din perioada antebelică, Bucureştiul s-a dezvoltat în privinţa modului de petrecere a timpului liber, iar una dintre activităţile preferate ale bucureştenilor s-a dovedit a fi mersul la cârciumă. Prin urmare, şi oferta de cârciumi şi restaurante a fost bogată şi pentru toate categoriile sociale.
Bucureștiul meu frumos? Când Maria m-a întrebat dacă vreau să scriu, am zis da. Dar acum sunt într-o dilemă. Nu că nu ar exista „frumosul”. Aș fi ipocrit dacă aș spune că nu îmi place nimic din orașul care m-a acceptat ca imigrant de lângă Dunăre. Însă „frumosul” pus în fraze ar contrazice spiritului meu […]
Ardeleancă fiind, am descoperit Bucureștii încet, la pas cumva. În vremea asta vânam prin librarii ori pe la buchiniștii de la Universitate (apropo, oare mai sunt acolo?) albume cu Bucureștiul de altă dată.
Am venit în Bucureşti în 1991. Îmi alesesem meseria, dar aveam nevoie de un oraş. Dar nu despre asta este vorba, ci despre primele mele amintiri din Bucureşti. Au trecut mulţi ani de atunci, dar când primăvara descalecă în oraş eu am aceleaşi trăiri. Mă întorc imediat în amintirile mele.
Sunt din Constanța, la Constanța era acasă (e?). Acolo e strada aia secretă care coboară spre mare și pe care nu se poate merge decât în șir indian, atâta e de strâmtă. Atât de strâmtă că nici nu i-au zis stradă, ci „stradelă”.
București e orașul în care m-am născut și în care am copilărit. Totodată, este orașul în care am râs mult și în care m-am pierdut pe străduțele din Cotroceni, cartier ascuns de restul orașului, în care primăverile sunt o bucurie în cântecul păsărilor și mirosul teilor înfloriți.
Am crescut în Grădina Botanică, practic. În acea Grădină Botanică sălbatică și plină de povești, un altfel de parc decât cele cu gazon tuns la linie și alei bine marcate. Grădina Botanică, este, de fapt, și cel mai bun loc de căutat zâne din București. Cine știe, poate chiar din lume. Nu mergeți să le […]
Cineva foarte drag din viața mea, venit din provincie, îmi tot spunea, pe când eram copil: „Să fii tu sănătoasă, eu așa am cunoscut Bucureștiul ăsta, după cârciumi!”
Când eram mică, Bucureștiul era pentru mine un parc. Imi lua cam 5 minute să ajung din casă până acolo și aia era lumea mea. Atât am explorat parcul ăsta că îl știam pe dinafară, fiecare alee, fiecare piatră, locul perfect pentru a face baie vara și insula ”secretă”, cu cele două poduri ale ei, […]
Unde a trait cea mai faimoasă curtezană a Micului Paris
În urmă cu vreo sută de ani, Pantelimon, era, probabil, cel mai cunoscut bandit din țară. Atât de cunoscut încât, pe la începutul secolului XX, a ţinut prima pagină a ziarelor aproape o vară şi o toamnă întreagă, s-au scris cărţi şi broşuri despre el, s-au jucat piese de teatru şi chiar i s-a dedicat […]
Cum arătau mesele la curtea Principelui Ferdinand si a Principesei Maria
„Nici o cafea, de nici o marcă existentă, nu se poate compara cu cafeaua aceea!” Cafegiii şi cafenelele lor ajung în Bucureşti în secolul al XVII-lea, venind din Imperiul Otoman, de unde era adusă şi cafeaua.
Cum au apărut mititeii și cine le-a dat acest nume.
Pentru cei mai mulţi bucureşteni, Dem I. Dobrescu este doar un nume de stradă din Capitală. Foarte puţini mai ştiu astăzi că Demetru (Dem) Ion Dobrescu este cel mai longeviv primar al Bucureştilor (februarie 1929 – ianuarie 1934) în perioada dintre cele două războaie mondiale şi, totodată, edilul care a jucat un rol important în […]
Mai toţi am auzit expresia „ieftin ca braga”, mai ales prin pieţe, pe la târgoveţii care vor să-şi vândă marfa repede, însă puţini sunt cei care îi cunosc adevăratul sens al comparaţiei. Aceştia sunt bucureştenii mai în vârstă, care au trăit într-o perioadă când întâlneau un vânzător de bragă la fiecare colţ de stradă.
O zi din viața copiilor cuplului princiar Ferdinand si Maria, în Palatul Cotroceni
În 1906, când se împlineau patru decenii de la venirea în România a Regelui Carol I şi 25 de ani de la proclamarea Regalitului României, pe lângă alte numeroase manifestări care marcau aceste evenimente însemnate din istoria românilor, s-a luat decizia organizării unei „expoziţiuni naţionaleˮ la Bucureşti, la care să fie invitate să participe şi […]
