Știți care e cel mai mare risc când ești o stea pe bolta întunecată a nopții? Că trăiești milioane de ani și, la un moment dat, începi să te plictisești. Ești cam singură și, oricât te-ai mișca în lumea ta, vezi aceleași lucruri la nesfârșit. Eu însă mă simt o steluță norocoasă. Oamenii m-au botezat […]
Am crescut destul de arogant cât să cred că n-am să prind vreodată rădăcini undeva. Anii pe care mi i-am petrecut în Botoșani, orașul în care m-am născut și am crescut, mi s-au părut lipsiți de magie. Am fost un puști care a crescut aproape ca toți ceilalți din cartierul lui. Dar nu exact ca […]
Când m-au întrebat care e locul meu preferat din București mi-am dat seamă că această întrebare este, de fapt, o ghicitoare. Nu m-am gândit niciodată, până acum, la București ca la un loc de care trebuie să îmi placă sau care e acasă.
Fiu al marelui om politic Ion C. Brătianu, Vintilă Brătianu (1867-1930) este unul dintre promotorii modernizării economiei româneşti şi industrializării ţării de la începutul secolului 20.
Oborul există în târgul Bucureştilor încă de prin secolul al XVIII-lea şi a fost, rând pe rând, târg de animale, loc de execuţie publică, bâlci şi apoi piaţă.
Ascuns, undeva, pe străduțele strâmte din centrul istoric al Bucureștiului, Hanul cu Tei este unul dintre cele mai vechi hanuri ale orașului şi singurul care şi-a păstrat forma iniţială.
Aflat în triunghiul descris de Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Ion Mihalache și strada Ion Mincu, Parcul Kiseleff este – la fel ca Grădina Cișmigiu – unul dintre cele mai vechi parcuri din București și din țară.
Cu o suprafață de aproximativ 85 Ha, Parcul Alexandru Ioan Cuza este al doilea ca mărime din Bucureşti, după Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău), și este amenajat în jurul singurului lac natural din Capitală, Lacul Alexandru Ioan Cuza (sau Titan, cum încă i se mai spune).
Parcul Cişmigiu, sau Grădina Cişmigiu – cum i se mai spunea odinioară -, este cea mai veche grădină publică din Bucureşti şi, totodată, unul dintre cele mai vechi parcuri din ţară. Amplasat chiar în inima Bucureştiului, vizavi de Primăria Capitalei, Cişmigiul nu este un parc foarte mare, însă aleile lui încă mai păstrează ceva din […]
Până spre începutul secolului XX, la sud de râul Dâmboviţa se aflau întinse podgorii. Chiar şi actualul deal al Patriarhiei, de exemplu, a fost cunoscut ca „Dealul Viilor”, până în secolul al XVII-lea, când aici s-a ridicat noua Mitropolie a Valahiei. În jurul ei se întindeau podgoriile Mitropoliei, care înconjurau mahalalele mărginaşe din toate părţile. […]
„Curajos până la temeritate, excesiv de pătimaș, violent ca un tigru și bun ca un copil”, îl descria Octavian Goga pe Nicolae Filipescu, în „Însemnări din zilele războiului nostru”.
Gheorghe Poenaru Bordea a fost primul ofițer căzut pe frontul Primul Război Mondial.
Capitala României oferă multe surprize plăcute celor care vor să descopere trecutul și frumosul. Așa este și cazul casei-muzeu Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck, care se află în centrul orașului, mai precis pe strada Vasile Alecsandri nr. 16.
Maternitatea era în Moldova, blocul, în care am locuit 19 ani, în Muntenia. Borna vechii granițe stă mărturie. Mama, din Argeș, tata, din București. Sunt, deci, moldoveancă sadea. Mașina, Trabantul, mai exact, a venit în familia noastră mai târziu, așa că trenul a fost cel mai bun prieten al meu în vacanțele petrecute fie în […]
Mă tot întreabă prietenii când plec din țară, unde mă duc, ce oraș mi-am ales și de ce. Plec în București în fiecare zi, ba chiar îmi și place.
Nu știu cum ar trebui să înceapă un text despre București, dar, pentru mine, Capitala este în continuare un izvor nesecat de povești și oameni fascinanți. „Bun venit în Capitală, locul unde fiecare nu ascunde ce vrea să pară”, sunt cuvintele folosite într-o piesă deja devenită clasică într-un segment de melomani, care mi se pare că relevă cel mai […]
A scrie despre București e un exercițiu de răscolire interioară, nu doar o simplă descriere a vieții de oraș. Este o plimbare printre amintiri dragi, pentru că Bucureștiul face parte din mine. Bucureștiul meu e cel al copilăriei, al adolescenței și al iubirii mature. În casele lui am învățat să merg, în blocurile lui am […]
Primii ani ai copilăriei i-am petrecut în cartierul Floreasca, unde bunicii mei locuiau cu chirie într-un apartament la parterul unui imobil cu 3 niveluri, situat pe o stradă liniștită și plină de verdeață. Gard în gard cu noi stătea madam Buricea, o profesoară de franceză de „rit” vechi, cu care am început să deslușesc tainele […]
