13 ani într-un job de manager IT la o multinațională super-serioasă. Un salariu sigur, peste medie, acțiuni în companie, beneficii ”ca afară” și colegi care fac sport și acțiuni de voluntariat în timpul liber. La toate astea a renunțat Marius Zaharia de dragul Bucureștiului. Sună ciudat? Poate. Dar povestea lui e dovada că orașul ăsta […]
Aș fi putut spune la fel de bine „parfumul”, „aroma” sau „mireasma”. Adevărul este, însă, că mă refer la un miros. Fără să fie peiorativ, nu, nu – ci acel miros pe care-l detectez în fiecare loc din lume în care merg. Știu mirosul de sare încinsă al așezărilor grecești, mirosul de praf și iarbă […]
Ştiam că se apropie, şi fiecare zi care trecea fără o vizită „la cel mai înalt nivel” era una câştigată. Apropo, aţi trăit vreodată sentimentul dezrădăcinării, privindu-vă casa năruindu-se? Aţi rămas doar cu amintirile din vise, care s-au repetat până când aţi uitat conturul cartierului ce-a fost cândva?
Ochii mari, fața lipită de geam. Un val de entuziasm și nerăbdare mă cuprind simultan. ,,Uite-o! Vai ce frumoasă e! Tata, mă ridici s-o văd mai bine? Te rog!!!” Indiferent cât de aglomerat era trenul Roșiori de Vede – București, tata își făcea mereu loc prin mulțime ca eu să pot admira ruinele Mănăstirii Chiajna. […]
Plouă cu miros de tei, de soc sălbatic și de pământ încins. Plouă cu picături mari și calde. N-am înțeles niciodată cum poate cineva să urască ploaia asta, de vară. Nici când eram mică nu-nțelegeam. Mai ales dacă ne prindea în parc.
Când am terminat liceul, visam să mă fac Ally McBeal. M-am înscris la Facultatea de Drept și m-am mutat în București cu prietena mea cea mai bună, în apartamentul din Berceni în care locuia deja fratele ei, student în ultimul an la ASE și primul nostru educator într-ale vieții în Capitală. A fost dur.
MTD – așa se numea primul autobuz fabricat în România, la mijlocul anilor ’50, iar performanțele acestuia au fost motiv de laudă, căci noul mijloc de transport în comun avea 90 de cai putere.
De-a lungul timpului, harta Bucureştiului s-a modificat de mai multe ori, nu numai ca dimensiuni, ci și ca organizare teritorial-administrativă.
Diplomat și om politic român, Dumitru (Dimitrie) C. Brătianu (1818 – 1892) a fost fiul stolnicului Constantin Brătianu și fratele liberalului Ion C. Brătianu.
Odinioară, Dâmbovița inunda anual orașul, trimițând în disperare mahalalele și aducând boli și molime.
Primul automobil aerodinamic din lume este invenția unui bucureștean și se găsește, în prezent, expus la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din Parcul Carol. Este acolo încă din anul 1969, când inventatorul său, Aurel Perșu (26 decembrie 1890 – 5 mai 1977), l-a donat instituției perfect funcțional.
Maria Virginia Andreescu Haret, nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu, a fost nu doar prima femeie arhitect din România, ci și în lume, punându-și semnătura pe planurile a circa 130 de imobile.
Marinică nu știa dacă avusese noroc sau ghinion că se născuse în Bucureștii anilor 1830. Orașul tocmai scăpase de Ciuma lui Caragea, care omorâse în total 60.000 de oameni în oraș și în împrejurimile lui, iar acum se afla sub administrație rusească. Zilele Independenței erau departe, dar lui Marinică îi plăceau prăvăliile numeroase și cunoștea […]
Pe Calea Şerban Vodă, la numărul 107, se găsește o casă dărăpănată care, la prima vedere, nu spune nicio poveste. Însă aici a avut loc, în 6 decembrie 1864, prima ședință a Senatului României, la care au participat 73 de senatori. Pe aici au păşit nume mari ale istoriei precum Cuza Vodă, Carol I, Mihail […]
Muzeul Memorial ”Tudor Arghezi” se află pe strada Mărţişor la nr.26, în sectorul 4, foarte aproape de Piaţa Sudului.
Puțină lume mai știe azi că pentru construcția metroului bucureștean au fost aduși mii de mineri din Valea Jiului. Aceștia au venit în Capitală abandonând totul acasă și s-au mutat cu totul aici. Mulți dintre ei au locuit în cămine de nefamiliști sau în barăci și rulote în organizările de șantier, alții au închiriat sau […]
În primele zile ale lunii februarie din 1954, Europa a fost cuprinsă de un viscol puternic, care a provocat pagube imense. În România – pe atunci, tânăra Republică Populară Romînă (RPR) -, a început ca o ninsoare oarecare, chiar în prima zi de februarie, dar s-a transformat, în scurt timp, în cea mai cruntă iarnă […]
În Bucureștii de odinioară, incendiile se produceau destul de des, deoarece casele din mahalale erau construite din lemn și erau acoperite cu șindrilă sau trestie. Documentele istorice consemnează mai multe incendii mari care au făcut ravagii prin Capitală, însă cel din 23 martie 1847, izbucnit chiar în ziua de Paști, rămâne cel mai dezastruos incendiu […]
În ultimii 10 ani ai comunismului în România au fost luate cele mai radicale decizii, care au afectat în primul rând cetățeanul de rând. La București, de exemplu, „șeful mare” era Ion Dincă, zis „Teleagă” pentru că una-două amenința cu pușcăria.
Singurul lac al Bucureștiului care nu se află în salba de lacuri de pe cursul râului Colentina este în Cartierul Titan. I se mai spunea Balta Albă pentru că, pe vremuri, mica comunitate de bulgari care locuia în vecinătatea gârlei, se ocupa cu prelucrarea varului, iar când ploua, suprafața apei era acoperită cu o pojghiță […]
